Epidemia de coronavirus nu mai stârnește panică în rândul specialiștilor. De la publicațiile științifice serioase, cum ar fi New England Journal of Medicine, la presa generalistă de top, de exemplu Le Monde,  mai prudent sau mai pe șleau, se admite că alerta de pandemie a fost exagerată. 

Gripa sezonieră face mai multe victime decât COVID 19, rotavirusul omoară sute de mii de bebeluși în Africa și Asia fără să-l bage nimeni în seamă, poliomielita ar  putea reveni în Europa, și nu deranjează pe nimeni că autoritățile din Ucraina sunt incapabile să eradicheze un virus ca și eliminat pe plan mondial, rujeola a ucis mai mulți copii în Italia decât corona...

Ceea ce diferă, în cazul COVID 19, este panica întreținută de massmedia și care a depășit nivelul din 2009, când omenirea s-a confruntat cu o altă amenințare pandemică: H1N1. Evident, între timp s-au înmulțit smartphone-urile, s-a ieftinit internetul, rețelele sociale gândesc în locul rețelelor neuronale din capul fiecărui follower în parte.

 

Cine câștigă din panică?

 

Furnizorii de măști, costume și dezinfectante

Paradoxal, dar și aceștia vor pierde. Pe termen scurt vor crește vânzările, dar câștigurile  se duc la distribuitori, speculanți, la revânzătorii de la colțul străzii sau de pe OLX. Care câștiguri, să fim serioși, merg de la câteva sute de euro pentru un șmecher de internet, până la câteva sute de mii, pentru un angrosist. Nu pare afacerea secolului. Industria de profil va pierde pe termen mediu și lung: consumul va scădea, după ce lumea se relaxează, postepidemie. Producătorii vor pierde, fie pentru că deja vor fi stocuri, fie pentru că lumea o să spună: ați văzut că ne-am agitat degeaba? În plus, sistemele publice își reactivează sau își construiesc fabrici, care vor rămâne în funcțiune și după ce trece criza. Deci, se va reduce cota de piață a furnizorilor privați.

 Supermarket-urile

Rafturile se golesc, iar depozitele se mută în cămările oamenilor panicați. Pe moment, s-ar putea ca unii șefi de raion să se bucure. Dar, banii dați în plus pe alimente înseamnă o scădere a încasărilor de la alte raioane, înseamnă stocuri și pierderi la alte produse. Pentru alimentele cu termen de valabilitate mare, panica de azi va aduce o scădere a vânzărilor în viitor, ceea ce pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și induce costuri. Ca de obicei, costurile vor fi transferate, prin preț, publicului, dar este posibil ca și o parte a industriei să fie afectată de perturbarea comportamentului de consum.

Presa

Televiziunea, radioul și new-media câștigă audiență. Știrile rele fac trafic, deci fac bani...pe termen scurt. Criza care urmează căderii burselor, dispariției banilor de investiții, încetinirii transportului și al producției de bunuri înseamnă mai puțină reclamă, pentru că publicitatea este prima la care renunță o companie rămasă fără capital. Poate nu toți jurnaliștii din new media or fi atât de noi încât să nu-și amintească prin ce a trecut presa în 2009-2010?Dacă în alte domenii impactul crizei a fost de 15-35%, veniturile mass-media s-au redus de trei ori!

Presa, principalul agent al crizei, va fi principala industrie lovită de criză! Mult succes celor care mai cred că bad news is good news.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News