Data publicării:
Cote vânătoare. Ministrul Gavrilescu a dat bir cu fugiții. Ecologiștii vând povești
Ministerul Mediului a organizat vineri, la solicitarea Asociaţiei Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor (AACB), o dezbatere publică referitoare la Ordinul de ministru pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urşi şi lupi.
Ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, intenţionează să reintroducă celebrele "cote de vânătoare" pentru specii strict protejate precum ursul şi lupul, în urma presiunilor autorităţilor locale şi judeţene din zonele unde se află fondurile de vânătoare care beneficiau de "grosul" acestor "cote de vânătoare".
Într-un text pentru DC News, Dragoș Hârjoabă, gestionar al Fondului de Vânătoare nr.15, Valea mare – Bistrița, a oferit mai multe detalii de culise de la acest eveniment. De precizat că ministrul Grațiela Gavrilescu nu a participat la dezbatere.
Iată ce a povestit Dragoș Hârjoabă:
Satul arde și baba se piaptănă. Vineri au avut loc dezbaterile privind controversatul ordin privind cotele de intervenție privind carnivorele mari. Spre surprinderea noastră, doamna ministru nu ne-a onorat cu prezența, iar prezența ong-urilor a fost foarte scăzută. Sentimentul comun pe care l-am împărtășit împreună cu cei veniți din inima țării a fost că în contextul în care această întâlnire a fost anunțată pe site-ul ministerului iar atât marea majoritate a vocalilor ecologiști cât și piesa principală de pe tabla de șah a acestei spinoase probleme au lipsit, cea mai plauzibilă explicație este că din punctul lor de vedere cărțile au fost jucate și zarurile de mult aruncate.
Cu temele bine făcute și cu jalba în proțap au venit pe lângă reprezentanții vânătorilor, primari, viceprimari, președintele consililui județean Harghita, crescători de animale și reprezentanți ai asociațiilor de proprietari de terenuri. Din partea ecologiștilor au fost doar Claudiu Dumitru – Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Remus Cernea și Păun Gabriel – Ageent Green.
Ce s-a reținut și argumentat:
Populația de urși din România este cea mai mare din Europa și deși efectivul optim raportat la suprafața împădurită este de 4500, există cel puțin un surplus de 3500 exemplare. Aceste estimări au fost făcute în baza studiului efectuat de ICAS și a evaluărilor coordonate de Ministerul Mediului prin Agențiile județene pentru Protecția Mediului. Populația este viabilă, cu un bagaj genetic deosebit de variat. Gabriel Păun a invocat un studiu făcut de un anumit domn Popescu. Președintele AJVPS România, domnul Șelaru a susținut cu toată responsabilitatea că studiul invocat de Agent Green pleacă de la date false, de la un efectiv de peste 11000 exemplare, efectiv care nu a existat in România. De la premise nereale nu poți avea rezultate corecte.
S-a reținut că Directiva Habitate invocată de toate părțile, la art.16 alin. 1, lit. a,b și c permite derogări condiţia ca derogarea să nu afecteze negativ menţinerea populaţiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală şi în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri:
(a) pentru a proteja fauna şi flora sălbatică şi pentru a conserva habitatele naturale;
(b) pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploataţiilor piscicole, apelor şi altor forme de proprietate;
(c) în folosul sănătăţii şi siguranţei publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic şi în situaţii care ar avea efecte benefice de importanţă majoră asupra mediului; De asemenea s-a arătat că în cazul celorlalte țări ale Uniunii Europene cotele de recoltă sunt între 8 si 10% din populația de urși dar există cazuri și cu cote de 20%.
Numărul atacurilor și a pagubelor a crescut foarte mult
S-a reținut că de la momentul interzicerii vânătorii numărul atacurilor și a pagubelor a crescut foarte mult, că relocarea este foarte costisitoare si nu funcționează și ca intoleranța oamenilor la urs a ajuns la cote foarte ridicate. Datorită suprapopulării urșii părăsesc habitatul montan și ajung până în zonele joase. Atacurile au loc zi de zi, iar până la momentul în care vom ajunge la victime omenești nu ne desparte decât o foarte mică perioadă de timp. Oamenii pun hrană pe calea ferată pentru ca urșii să fie uciși de tren, otravă de toate felurile, și au exista cazuri în care urșii mici au fost uciși cu bâtele. (aceste informații le avem de la reprezentanții ministerului).
Reprezentanții ong-urilor au venit cu povești
Reprezentanții ong-urilor nu au venit cu soluții concrete, doar cu povești frumoase cu barza și Alba ca Zăpada, manifestându-și dragostea necondiționată prin susținerea aruncării, arderii sau distrugerii trofeelor, în nici un caz a valorificării, comparând România cu situația țărilor din Africa unde se vrea distrugerea fildeșilor. Să nu uităm că peste tot în Europa unde au fost implementate soluțiile ecologiștilor, populația de urs a dispărut sau s-a diminuat îngrijorător pe când în România ne confruntăm cu o suprapopulare. Să nu uităm că în țările Africii unde vânătoarea a fost oprită aproape au dispărut și speciile.
În concret, soluții concrete nu au, dar au vise frumoase. De asemenea autoritățile locale au invocat întârzierea procedurilor în situații de urgență, cazuri concrete cu oameni desfigurași de urși, documentele fiind depuse uneori de luni de zile fără nici un răspuns. Aceste realități au fost confirmate de reprezentanții ministerului, invocând vidul legislativ, deși mereu le-au fost readuse în față prevederile art. 16 din Directiva Habitate.
[citeste si]
De asemenea s-a ajuns la concluzia că soluția unanim acceptată de ong-uri împreună cu fostul ministru Palmer privind înființarea acelui serviciu pentru situațiile de urgență funcționează perfect doar că lipsește cu desăvârșire. S-a mai arătat că fiecare asociație de vânătoare are obligația de a avea angajați specialiști absolvenți de studii medii și superioare în domeniul cinegetic, specialiști care au oferit soluții. Totul este ca ministerul să vrea. Nu există nu se poate, există doar nu se vrea. Există acoperire legală, există jurisprudență europeană. Soluții care stau în picioare au existat până în 2016, pot exista și de la acest moment în continuare.
Oferă pentru ecologiști
Autoritățile locale prezente au pus mașină la dispoziția ecologiștilor prezenți pentru a trăi un week-end în zonele cu probleme unde ei au încercat toate propunerile sugerate de ei, inclusiv garduri electrice, și să vadă cum de la 7 seara nimeni nu mai are curaj să iasă din casă, să vadă cum urșii și-au pierdut frica de om și intră în gospodăriile lor. Răspunsul lor îl bănuiți. În aceste momente vorbim de o stare de necesitate pe care ministerul nu și-o asumă.
În concluzie, pentru cele invocate mai sus, reprezentanții gestionarilor fondurilor de vânătoare nu vor cere nici o derogare și nu vor împușca nici un urs sau lup din cei aprobați de acest ordin, decât cu condiția în care se revine la situația anterioară deciziei dezastroase luate de fostul ministru: cote de recoltă reale care au rolul de prevenție plus aceste cote de intervenție care fără cotele de recoltă nu vor rezolva nimic, ci doar încearcă să arunce în curtea noastră pisica moartă.
Nu suntem de acord ca noi să plătim greșelile făcute de alții, dar suntem de acord ca aceste ong-uri să ia acești 3500 urși care sunt în plus și să îi relocheze pe cheltuiala lor oriunde în Uniunea Europeană. România și-a luat față de Uniunea Europeană angajamentul conservării unui număr de 6000 urși nu a 7, 8 sau 10 mii exemplare. Considerăm că este vital să luăm acum măsuri atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și așteptăm cu deosebit interes răspunsul și argumantarea doamnei ministru".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News