Cosmin Marinescu, la Forumul Forbes 2022. Soluții pentru România, într-un context dominat de ”incertitudini și provocări majore”
Autor: Rodica Mitu | Publicat pe: 21 sep 2022, 12:13
WhatsApp
Foto Pexels
Foto Pexels
Cosmin Marinescu a participat la Forumul Forbes 2022, un eveniment de referință pentru comunitatea financiară și de afaceri, într-un context dominat încă de „incertitudini, dezechilibre și provocări majore”.

Cosmin Marinescu, profesor universitar, doctor în economie și consilier prezidențial, într-un text intitulat „Provocări globale, dezechilibre economice și miza competitivității” și publicat pe cosmin-marinescu.ro, susține că, prin implementarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, dublate de reformele structurale atât de necesare, vom putea genera un climat solid de credibilitate, bazat pe competitivitate și perspective tot mai favorabile pentru investitori.

Acesta a susținut un discurs la Forumul Forbes 2022. „Am participat cu plăcere la Forumul Forbes 2022, un eveniment de referință pentru comunitatea financiară și de afaceri, într-un context macroeconomic și de securitate complicat, dominat încă de incertitudini, dezechilibre și provocări majore în planul politicilor economice, date fiind povara crizei energetice, inflația și dezechilibrele externe”, a scris Cosmin Marinescu pe blogul său, unde a postat și discursul susținut în cadrul evenimentului.

„Felicit Revista Forbes pentru organizarea acestui forum, care reunește reprezentanți ai comunității financiare și de afaceri. Este o ocazie binevenită de a dezbate idei și soluții despre tendințele tabloului macroeconomic actual, la nivel global și pentru România. Totodată, consider că este momentul să încercăm să privim dincolo de paradigma actuală a crizelor multiple și să începem să prefigurăm, de o manieră concretă și pragmatică, felul în care ne dorim să arate parcursul economic și social al României în anii următori. Eforturile și măsurile punctuale dedicate surmontării acestei perioade critice trebuie acum însoțite de proiecții ambițioase, axate pe stimularea mediului privat, valorificarea avantajelor competitive și mai buna utilizare a resurselor locale și naționale”, și-a început astfel discursul Cosmin Marinescu.

„În plan global, sunt încă pași consistenți de parcurs pentru a putea vorbi din nou despre stabilitate și predictibilitate. Semnalele anului trecut de redresare a marilor economii au fost, practic, anulate prin efectele generate de război asupra sectorului energetic și la nivelul lanțurilor de aprovizionare ale unor piețe importante. Organismele internaționale confirmă fragilitatea economiei mondiale, a cărei creștere se va situa în 2022 în jurul a 3%, conform estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale. La nivelul Uniunii Europene, dependența energetică severă, dereglarea lanțurilor de aprovizionare, dar și fenomenele climatice care afectează potențialul agricol sunt factori noi de instabilitate economică. În aceste condiții, se estimează o creștere economică modestă, de doar 2,7% la nivelul întregului bloc comunitar.

În plan financiar, contextul global este dominat de rate persistente ale inflației, amplificate de criza energetică și de explozia prețurilor la materii prime. Însă trebuie să fim conștienți că inflația actuală, care a debutat în 2021 și a ajuns în prezent la cote record față de ultimele decenii, își are originea în politicile monetare și bugetare de tip “whatever it takes”, adoptate de statele lumii ca reacție de răspuns anti-criză în raport cu provocările economice ale pandemiei.

Astfel, mare parte din inflația globală constituie, de fapt, nota de plată a măsurilor monetare și bugetare din pandemie, la care se adaugă, în plan regional, spirala inflaționistă a războiului și a crizei energetice”, a explicat Cosmin Marinescu.

România, creștere economică în primul semestru peste așteptări

„În cazul României”, a continuat Cosmin Marinescu, „creșterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru reprezintă o performanță peste așteptări, care prefigurează depășirea prognozei de creștere economică anuală de 3,5%. Trebuie subliniată, în acest sens, dinamica sporită a sectorului serviciilor, cu o creștere de peste 8% și 9% pe primele două trimestre, în timp ce industria, însă, continuă să evolueze în teritoriu negativ.

Principalul motor al creșterii economice este în continuare consumul privat, cu un ritm susținut, de 7% și 8% pe primele două trimestre ale anului. Nu la fel stau lucrurile și în privința investițiilor.

De exemplu, ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investițiile nete din economie sunt într-un ușor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini.

De aici și nevoia de accelerare, în aceste ultime luni ale anului, a implementării investițiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiții ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuției bugetare, atât în privința investițiilor din fonduri europene, cât și a proiectelor din bani naționali”, a spus Cosmin Marinescu.

„Este însă îmbucurătoare menținerea apetitului investițional extern, demonstrat de creșterea cu aproape 44% a investițiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar dacă acestea nu reușesc să contrabalanseze adâncirea dezechilibrelor externe – probabil cea mai serioasă vulnerabilitate macroeconomică din prezent.

Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 64% față de anul trecut, ajungând la aproape 15 miliarde de euro, cu circa 5,8 miliarde de euro în plus față de 2021. Problema este că finanțarea deficitului de cont curent din fluxuri negeneratoare de datorie rămâne la același nivel suboptimal, aflat la puțin peste 40%, iar în continuare se prefigurează adâncirea deficitului de cont curent, care ar putea depăși semnificativ 8% din PIB la sfârșitul anului”, a mai spus acesta.

Ulterior, Cosmin Marinescu a atras atenția cu privire la provocările cu care ne confruntăm, menționând că avem de-a face cu probleme structurale mai vechi.

„Aceste evoluții ridică unele semne de întrebare cu privire la calitatea creșterii economice și atrag atenția asupra provocărilor cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu probleme structurale mai vechi, și este suficient să ne reamintim că România a intrat în pandemie cu cea mai fragilă situație a finanțelor publice, consemnând în 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate și pro-ciclice ale guvernelor anterioare. Ulterior, în cei doi ani de pandemie, datoria publică a României a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% din PIB în prezent, deși România a revenit printre primele la nivelul Produsului Intern Brut de dinaintea pandemiei, încă din trimestrul 2 al anului 2021.

Ne confruntăm așadar cu provocări structurale acumulate de-a lungul mai multor ani, ca urmare atât a politicilor economice defectuoase, cât și a crizelor intervenite sau a unor măsuri disproporționate.

„Rezultatele așteptate în economie nu pot apărea peste noapte, ci doar în timp și în funcție de consensul politicilor economice”

Persistența inflației înalte, aflată la peste 15% și în luna august, precum și costurile sociale aferente complică și mai mult ecuația deciziei de politică economică. Trebuie să știm, însă, că rezultatele așteptate în economie nu pot apărea peste noapte, ci doar în timp și în funcție de consensul politicilor economice.

În această privință, politica monetară și politica fiscal-bugetară trebuie să lucreze împreună responsabil, în aceeași direcție sănătoasă.

Doamnelor și domnilor,

Nevoia de stabilitate, echilibru și consens este mai importantă ca niciodată în contextul economic și de securitate din prezent. Reconstrucția economică devine un puzzle complicat, a cărui rezolvare impune preocupări sporite pentru soluții comune, pentru solidaritate și unitate la nivel european.

Economia europeană este puternic influențată de obiectivele Pactului verde, în condițiile unei crize energetice care se resimte tot mai adânc în competitivitatea industrială și în performanța marilor consumatori de energie, precum industria construcțiilor, siderurgia, industria auto.

Prioritățile energetice ambițioase ale Uniunii Europene au făcut ca ponderea energiilor regenerabile în mix-ul energetic european să crească, în ultimul deceniu, cu 16 puncte procentuale, de la 22% la 38%. Însă, în ciuda acestui progres remarcabil, dependența energetică a Uniunii s-a înrăutățit, de fapt, ceea ce ridică semne de întrebare privind soluțiile pe care le avem la îndemână pe termen scurt.

Parcursul Pactului verde european în materie de mediu și energie este un factor cheie, dar care poate acționa asupra economiilor europene cu beneficii și viteze diferite, și cu implicații profunde pe termen lung.

Tocmai de aceea, trebuie să fim pe deplin conștienți că decalajele de competitivitate acumulate în acești ani în raport cu piața mondială vor fi decisive, mult timp de acum înainte, pentru poziția Uniunii Europene pe harta competitivității industriale la nivel global.

Doamnelor și domnilor,

Deviza forumului de astăzi – Ready! Set! Action! – este un îndemn la decizie, acțiune și pragmatism. Pentru că nu putem discuta despre competitivitate economică în absența unei viziuni naționale și europene pragmatice, sau fără o strânsă colaborare între autoritățile statului și mediul de business.

Până acum, economiile și întreprinzătorii și-au testat capacitatea de răspuns la provocările diferitelor crize. O nouă abordare ar trebui să graviteze în jurul unui model de business rezilient, adaptabil și flexibil în fața schimbărilor sau a șocurilor pieței”, a spus Cosmin Marinescu.

Soluții pentru România

Prin implementarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, dublate de reformele structurale atât de necesare, vom putea genera un climat solid de credibilitate, bazat pe competitivitate și perspective tot mai favorabile pentru investitori.

De aceea, concentrarea atenției și a întregii capacități administrative spre utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a tuturor autorităților statului.

Totodată, merită să intensificăm promovarea de politici pro-active de atragere și creștere a capitalului privat, atât străin cât și românesc, care să susțină dezvoltarea antreprenoriatului pe baze competitive.

Doamnelor și domnilor,

Lecțiile dure cu care ne-am confruntat în toată această perioadă de pandemie și post-pandemie – la nivel economic, social și chiar politic, poate că au născut în noi mai multă perseverență, dar și dorința de a face lucrurile altfel, pentru a depăși neajunsurile actuale și pentru a trece într-o nouă etapă a dezvoltării noastre ca țară.

Având convingerea că mediul de afaceri și guvernanța politică dispun de idei și resurse pentru a depăși provocările actuale, doresc să vă asigur că vom lucra împreună și în continuare, ca să putem genera, pentru România de mâine, un model de dezvoltare competitiv, rezilient, european!

Vă doresc succes și multă sănătate!”, a conchis Cosmin Marinescu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?