Europarlamentarul Corina Crețu a vorbit despre problema inegalității în România. În cadrul unei dezbateri, aceasta a punctat disparitățile regionale din România.

Problema inegalității a fost și a rămas una cronică pentru România, care are nevoie disperată de o viziune de ansamblu privind dezvoltarea sa, a transmis miercuri europarlamentarul Corina Crețu, în cadrul unei dezbateri organizate Fundația Friedrich Ebert (FES) România privind disparitățile regionale din România.

Cu ocazia acestei dezbateri, a fost lansat și raportul FES intitulat ”România inegală. Disparități socio-economice 2020”, notează caleaeuropeana.

“Problema inegalității a fost și a rămas una cronică pentru România, în ciuda faptului că suntem de 14 ani membri ai Uniunii Europene. Acest lucru demonstrează încă o dată faptul că țara noastră, din păcate, încă nu a înțeles cum să folosească șansele extraordinare pe care le are ca urmare a acestui statut. Iar inegalitatea înseamnă, de fapt, sărăcie, excluziune socială, riscuri sociale și vulnerabilități extraordinare, în special pentru copii. România are nevoie disperată de o viziune de ansamblu privind dezvoltarea sa, ceea ce presupune o analiză foarte serioasă a nevoilor, dar și a resurselor pe care le avem la dispoziție. Avem acum șansa istorică a fondurilor europene rămase necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, la care se adaugă fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și banii prin PNRR”, a afirmat Corina Crețu.

Diminuarea sărăciei

 

Ea a punctat că una din marile provocări rămâne cea privind eliminarea sau diminuarea pungilor de sărăcie care încă există.

“Datele furnizate de Eurostat la finalul anului trecut conturează un tablou absolut dramatic în cazul României: sunt peste șase milioane de persoane care trăiesc la limita excluziunii sociale. Unul din trei copii este parte a unei familii expuse riscului sărăciei. Și lucrurile nu se opresc aici…”, a continuat aceasta.

Europarlamentarul român a subliniat că este necesar un angajament ferm din partea autorităților române în această direcție și de pași cât se poate de concreți.

“E nevoie de colaborare, de renunțarea la politica dezbinării care, vedem și astăzi, caracterizează modul în care se desfășoară lucrurile în România. Politica de coeziune este o soluție cât se poate de concretă pentru a îmbunătăți viața oamenilor, iar aceasta trebuie să fie preocuparea centrală a oricărei administrații publice – locale sau centrale“, a scris, pe Facebook, europarlamentarul Corina Crețu.

Disparități regionale tot mai accentuate

 

Raportul atrage atenția că disparităţile regionale s-au amplificat semnificativ după schimbarea de regim politic din 1989.

La începutul anilor ’90, patru regiuni aveau un PIB per capita mai mare decât media naţională, în timp ce în 2018 acest lucru era valabil doar în cazul a două dintre ele1. Mai mult, dacă în 1993 PIB-ul per capita nu scădea în niciuna dintre regiuni sub 80% din media naţională, în 2018 Regiunea Nord-Est avea doar 63% din media naţională a PIB-ului per capita (INS 2020).

Bucureşti-Ilfov, regiunea cu cea mai rapidă creştere, a pornit de la 136% din media naţională în 1993 pentru a ajunge la 227% în 2018.

În termenii decalajelor inter-regionale, autorii studiului subliniază că, dacă în 1993 cea mai săracă regiune, Nord-Estul, avea 59% din PIB-ul per capita al celei mai dezvoltate regiuni, Bucureşti-Ilfov, în 2018 această proporţie scăzuse la 27%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News