Spunem că este aparent paradoxal pentru că, vacanța este atât de dorită de cel mic pentru că aduce cu sine bucurie și „chestii amuzante". Dar vacanța presupune și mult mai mult timp liber și ... ne punem întrebarea: știe copilul ce să facă cu acest timp liber?

Să vedem cu ce avem de-a face: Taylor (2010) spune că „plictiseala apare când copiii au prea mult timp liber la dispoziția lor". Dar, ne spune autorul, plictiseală nu este doar un risc; plictiseala este o mare șansă pentru creativitate. Când copilul vă spune că „se plictisește" pur și simplu faceți un „consiiu de familie" numit „Cavalerii în luptă cu plictiseala". Găsiți ÎMPREUNĂ cât mai multe activități pentru a învinge plictiseala și implicați-l pe copil cât mai muit în această acțiune de căutare de soluții. În acest mod, pe viitor, copilul o să reușească singur să identifice modalități de nu ajunge la o stare de plictiseală.

Pe de altă parte, Ungar (2012) ne spune că plictiseala este utilă (din când în când) pentru că, atunci când este plictisit copilul o să caute activități care să-l stimuleze. Rolul părintelui, în concepția acestui autor, nu este să-l ferească de plictiseală, ci să îl ajute să evadeze din starea respectivă și să îi arate cum să găsească ceva care să-l motiveze pe viitor.

Vezi continuarea pe performante.ro. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News