Controversele din dosarul Mario Iorgulescu. Exemplu despre ce înseamnă, de fapt, un omor săvârșit cu un autoturism, cu intenție

Citește și: Cum a scăpat Mario Iorgulescu de 13 ani și 8 luni de închisoare. Infracțiunea de omor, respinsă de ÎCCJ: "Acţiunea autorului este asupra autovehiculului"

Este vorba de omor sau de ucidere din culpă?

Curtea Supremă a României a hotărât recent rejudecarea dosarului lui Mario Iorgulescu, o decizie care a atras atenția asupra încadrării juridice a cazurilor de omor comise cu vehicule. În acest caz, instanțele au fost puse în fața unei întrebări dificile: este vorba de omor sau de ucidere din culpă?

Conform explicațiilor oferite de conf. univ. dr. Petruț Ciobanu pentru DCNews, instanțele de fond și apel nu au reușit să motiveze clar de ce fapta lui Mario Iorgulescu ar fi considerată omor.

"Din păcate, legislația nu este foarte clară, nu definește clar ce este un accident de circulație. De cele mai multe ori se pleacă de la prezumția că sunt accidente produse din culpă, nu cu intenție directă sau indirectă. O să vă dau un exemplu despre ce înseamnă un omor săvârșit cu un autoturism cu intenție: eu mă cert cu o persoană, este de notorietate că noi avem o relație de dușmănie, și văd acea persoană la o terasă cu un prieten. Eu, în acel moment, intru cu mașina pe terasă, cu intenția de a omorî persoana respectivă. Acesta este un caz cu intenție directă", explică Petruț Bogdan.

„Acțiunea autorului, din punct de vedere obiectiv și subiectiv, se încadrează în infracțiunea de ucidere din culpă”, a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Fapta ar fi omor doar dacă „autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat drept mijloc în scopul suprimării vieții victimei”, lucru care nu a fost demonstrat de instanțele inferioare.

Conf. univ. dr. Petruț Ciobanu subliniază că legislația românească nu definește clar ce este un accident de circulație și, de cele mai multe ori, se presupune că accidentele sunt produse din culpă, nu cu intenție.

„În cazul nostru, intenția indirectă nu este clară. El nu s-a urcat la volan cu intenția de a omorî pe cineva, ci pentru a ajunge dintr-un loc în altul. Conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor sunt infracțiuni separate. Putea pur și simplu să nu dea de nimeni și să intre cu mașina în zid, iar atunci ar fi fost distrugere. În legislație, faptul că cineva se urcă băut la volan se numește circumstanță agravantă”, explică Ciobanu.

"Din păcate, accidentul rutier este definit greșit la noi, exclude din start intenția directă sau indirectă. Vă mai pot da un exemplu care, din punctul meu de vedere, reprezintă infracțiune de omor: dacă eu aș fi șofer profesionist pe tir, iar în loc să merg pe sensul meu aș intra pe contrasens, eu, fiind profesionist, mergând pe contrasens și cu o viteză mai mare, e clar că acolo este omor cu intenție indirectă. Practic, nu am vrut să omor, dar știam că nu e legal să merg pe contrasens. N-am vrut să omor, dar am acceptat și s-a întâmplat", a mai explicat el.

Totuși, Curtea Supremă a criticat modul în care instanțele inferioare au abordat cazul. Instanța de fond a schimbat inițial încadrarea din ucidere din culpă în omor, iar instanța de apel a dispus condamnarea pe această bază. Însă, la recursul în casație, ÎCCJ a decis că nu există suficiente dovezi care să justifice omorul cu intenție indirectă. Din acest motiv, dosarul va fi rejudecat în apel, unde instanța va trebui să clarifice încadrarea juridică.

"M-am uitat și eu pe opinia separată. Din punctul meu de vedere, au mers pe o culpă în legislație. Nu cred că aveau posibilitatea legală ca într-o cale extraordinară de atac, cum este recursul în casație, să își califice fapta ca o anumită infracțiune. Instanța de fond a schimbat încadrarea accident din culpă în omor. Instanța de apel a dispus condamnare cu infracțiunea de omor, iar cele două judecătoare din recursul în casație au schimbat, forțat, încadrarea juridică, spunând că nu este vorba de omor cu intenție indirectă", spune Ciobanu.

El atrage atenția asupra faptului că trimiterea dosarului doar în apel „nu este corectă”, deoarece lipsește inculpatul de un dublu grad de jurisdicție. Corect ar fi fost ca dosarul să fie retrimis la instanța de fond pentru o nouă judecată completă, urmată de o cale de atac în apel.

"Nu este corect, pentru că dacă trimiți la rejudecare doar în apel, lipsești inculpatul de un dublu grad de jurisdicție. El dacă este judecat în apel, nu mai are cale efectivă de atac. Corect ar fi fost să trimită la instanța de fond ca să își facă toate apărările, și să aibă, ulterior, o cale efectivă de atac", explică Petruț Ciobanu. 

În concluzie, rejudecarea dosarului va aduce o clarificare asupra încadrării juridice, iar instanța de apel va decide dacă se va menține acuzația de omor sau dacă va reveni la ucidere din culpă, așa cum sugerează analizele juridice ale experților.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News