Adio Group Naval! Marţi, 8 august, guvernul României a anulat achiziţia a patru corvete Gowind 2500 de la compania franceză de construcţii navale. Această decizie marchează eşecul unui contract a cărui poveste a început în 2018, când România a lansat o licitaţie pentru achiziţia a patru corvete şi modernizarea a două fregate vechi aparţinând Forţelor Navale Române.

În 2019, Naval Group a câştigat surprinzător licitaţia în faţa grupului olandez Damen cu o ofertă în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru achiziţionarea a patru corvete Gowind 2500 echipate de multinaţionala europeană MBDA. Damen, care oferise un contract în valoare de 1,25 miliarde de euro, se angajase să livreze mai repede corvetele Sigma 10514 echipate de companiile americane Boeing şi Raytheon. Grupul olandez are avantajul de a fi prezent pe două şantiere navale din România, la Galaţi, un port la Dunăre în estul ţării, şi la Mangalia, un alt port la Marea Neagră, în sud-est.

Achiziţionarea corvetelor Gowind 2500 trebuia să echilibreze investiţiile militare din România între Franţa şi Statele Unite, care beneficiază de contracte atractive. Cu toate acestea, relaţiile dintre România şi Group Naval nu au fost prea bune. Damen a contestat în instanţă alegerea României. Odată epuizate căile de atac, contractul a fost amânat în continuare de neînţelegerile dintre grupul francez şi partenerul său român cu privire la responsabilităţile care trebuiau împărţite, scrie Rador.

E nevoie urgentă de modernizarea armatei 

Proiectul a primit un nou impuls în iunie 2022, când Franţa a semnat o scrisoare de intenţie care prevedea un plan ambiţios de sprijin pentru Forţele Navale Române. Dar proiectul a continuat să se prelungească, iar în iunie, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a emis un ultimatum către Naval Group. Decizia de reziliere a fost anunţată pe 8 august.

De asemenea, guvernul a exclus revenirea la opţiunea Damen. Va căuta România din nou la Washington echipamente? Din 2021, Statele Unite au permis încheierea de contracte militare cu partenerii săi, fără obligaţia de a plăti un depozit pentru echipamente.

Războiul pe care Rusia l-a declanşat împotriva Ucrainei vecine a determinat autorităţile române să-şi modernizeze urgent armata prost echipată. Bucureştiul caută în mod deosebit să-şi consolideze flota navală de la Marea Neagră, al cărei echipament învechit o face vulnerabilă.

Având un conflict la graniţă, România îşi consolidează industria militară. "Ne confruntăm cu un război prelungit", a declarat Mircea Geoană, fost ministru de externe român şi secretar adjunct al NATO din 2019, "şi trebuie să ne creştem producţia industrială pentru a continua să sprijinim Ucraina".

Se construiesc două centrale nucleare noi

Statele Unite au auzit apelul de la Bucureşti, iar investiţiile americane în industria militară românească sunt în plină expansiune. În luna mai, uzina mecanică din Drăgăşani, un orăşel din sudul României, a primit o investiţie de 100 de milioane de euro pentru producerea de pulberi de uz militar. În septembrie 2022, compania americană Lockheed Martin, producător de sisteme de artilerie Himars, s-a angajat să investească în sisteme de inteligenţă artificială prin semnarea unui parteneriat cu Universitatea Politehnică din Cluj, oraş din nord-vestul României, reputat a fi Silicon Valley al Europei de Est.

România investeşte şi în sistemele de apărare aeriană Patriot ale Armatei SUA pentru 3,7 miliarde de euro, precum în achiziţionarea a 54 de tancuri Abrams M1A2 pentru 1 miliard de euro.

Investiţiile Statelor Unite în ţară nu se limitează la echipamentul militar. Acestea cuprind un alt sector strategic: energia. Washingtonul operează un contract semnat cu Bucureştiul în 2021 pentru a instala reactoare modulare mici (SMR) în Uniunea Europeană. Dezvoltată de compania americană NuScale, această nouă tehnologie este deja testată în România şi ar trebui să fie implementată în Uniune în cursul anului 2028. "Acest proiect va pregăti o nouă generaţie de ingineri care vor beneficia de inovaţia revoluţionară a tehnologiei PRM de la NuScale", a declarat Cosmin Ghiţă, CEO al companiei româneşti Nuclearelectrica. Ca bonus, Washingtonul investeşte 2,7 miliarde de euro pentru construirea a două noi reactoare nucleare la Cernavodă, oraş situat în sud-estul României, care are deja două reactoare în funcţiune.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News