Situația consumului de antibiotice la nivelul UE plasează România pe locul al patrulea, în scădere față de anul precedent cu zece procente, însă situația rămâne "gravă" deoarece continuă creșterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui să fie prescrise în ultimă instanță, se arată într-un studiu realizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, prezentat luni de prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.
"Odată cu descoperirea antibioticelor, a apărut rezistența bacteriilor la antibiotice și ne găsim după 75 de ani de utilizare a antibioticelor în situația în care discutăm despre bacterii super rezistente, care produc infecții netratabile în momentul de față. Acest lucru poate să aibă un impact extraordinar de mare în următorii 30 de ani asupra sănătății publice, iar boli actualmente tratabile vor deveni netratabile din punct de vedere al terapiei antibiotice", a precizat Rafila, într-o conferință de presă.
El a adăugat că, în fiecare an, CEPCB elaborează un raport în ceea ce privește rezistența bacteriilor la antibiotice și un altul referitor la consumul de antibiotice în țările membre ale UE, plus Norvegia și Islanda.
Infecţiile nu au nicio treabă cu antibioticele
"În ambele rapoarte suntem încă pe primele locuri, atât în ceea ce privește consumul de antibiotice, suntem pe locul patru în UE, în scădere față de anul precedent, de 10-11%, dar și în ceea ce privește bacteriile multirezistente la antibiotice, izolate în cazul infecțiilor invazive", a menționat Rafila.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului "Matei Balș", a subliniat că la originea răspândirii rezistenței bacteriilor este utilizarea irațională a antibioticelor și transmiterea bacteriilor rezistente între oameni, între animale și între oameni-animale și mediu. Practicile de slabă calitate de prevenire și control al infecțiilor contribuie de asemenea la răspândirea acestor bacterii. Totodată, antibioticele nu sunt active împotriva virusurilor, majoritatea infecțiilor din sezonul rece sunt virale și nu au "nicio" treabă cu antibioticele, a subliniat el.
"Cu ce le tratăm noi în mod obișnuit? Cu antibiotice. Total greșit. În momentul în care am luat un antibiotic pentru că îmi curgea nasul nu am făcut decât să mai dăm un zvâc unor germeni care să dezvolte rezistență. Aveți pe dumneavoastră și în dumneavoastră de zece ori mai multe bacterii decât celulele din care sunteți constituiți. Aceste bacterii sunt protectoare. În momentul în care iau un antibiotic fără rost, nu face decât să omoare aceste bacterii care ne protejează", a explicat profesorul Streinu.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Modificarea adusă de Guvern pentru cei care locuiesc la bloc. Se schimbă modul de calcul și costurile pentru consumul de energie termică
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- Un înlocuitor al zahărului, mai dăunător decât zahărul în sine. Medicii trag un semnal de alarmă: Evitați-l!
- Motivul pentru care testele PISA nu sunt relevante pentru România. Marian Staș, coordonator de programe educaționale: Analfabetismul logic e problema