Decizia controversată a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) privind noile tehnici de editare genetică continuă să agite spiritele. Decizia adoptată la 25 iulie 2018 a arătat că "organismele obținute prin mutageneză constituie un organism modificat genetic (OMG) și fac obiectul obligațiilor stabilite în directiva privind OMG-urile". Pe de altă parte, decizia contravine opiniei procurorului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Michal Bobek, care a spus că organismele obținute prin mutageneză ar trebui scutite de obligațiile de reglementare cu privire la OMG-uri.

Au existat foarte multe alte voci din lumea științifică care au respins această decizie. 85 de centre de cercetare și instituții europene au făcut apel urgent la politicienii europeni să își exprime îngrijorarea cu privire la decizia CJEU care ar putea duce la o interdicție de facto a tehnicilor CRISPR. Recursul a fost înaintat la cererea a peste 60 de organizații care solicită o inițiativă astfel încât Europa să își recâștige locul în fruntea cercetărilor referitoare la editarea genomică.

Consiliul German de Bioeconomie  cere o nouă legislație europeană

Grupul consultativ științific și tehnologic al Comisiei Europene, Mecanismul de consultare științifică (SAM), a publicat, de asemenea, o declarație prin care recomandă modificarea actuală a Directivei OMG pentru a reflecta cele mai recente cunoștințe și pentru a se baza pe dovezile științifice, legate de editare și tehnici pentru modificarea genei. De asemenea, Consiliul German de Bioeconomie, un organism științific format din 17 experți în domeniul bioeconomiei care sfătuiește guvernul federal, a cerut o nouă legislație europeană privind tehnologiile de editare a genelor.

Potrivit unui nou sondaj la nivel comunitar, amelioratorii europeni sunt preocupați de interpretarea CJEU. Realizat de platforma germană WGG (Wissenschaftlerkreis Grüne Gentechnik), sondajul concluzionează că 74% dintre cercetătorii chestionați consideră că decizia CJUE va avea un impact negativ asupra finanțării publice și private în domeniul noilor metode de îmbunătățire genetică. Trebuie reamintit faptul că evaluarea siguranței OMG-urilor și autorizarea acestora în Uniunea Europeană costă de 5 până la 20 de ori mai mult decât în Statele Unite. Reglementarea noilor tehnici de editare genetică în cadrul aceluiași regim ca al OMG-urilor ar implica interdicție lor de facto.

Sondajul mai reflectă și faptul că cercetătorii nu sunt dispuși să efectueze studii de câmp cu culturi modificate genetic, etichetate ca OMG-uri, deoarece se tem că activiștii anti-GM vor distruge câmpul. "Vrem să știm ce cred cercetătorii despre hotărârea CJEU, astfel că am realizat primele sondaje pe această temă, unul în Germania și celălalt în statele membre ale Uniunii Europene", explică Klaus-Dieter Jany, membru al consiliului de administrație al WGG. Rezultatele noastre indică faptul că cercetarea și crearea de valoare în domeniul editării genomice vor fi blocate în Europa prin aplicarea standardelor OMG în vigoare aici", a adăugat el.

Biotehnologia, soluție pentru schimbările climatice 

Potrivit lui Jany, mutageneza direcționată poate contribui la reproducerea rapidă a culturilor necesare, capabilă să ajute la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și să ofere mai multă hrană unei populații în creștere constantă.

Dealtfel, în luna octombrie a anului trecut, utilizând tehnologia CRISPR, cercetătorii germani au reușit, pentru prima dată, să îmbunătățească o varietate de roșii sălbatice în doar o singură generație. În timp ce își conservă toată rezistența naturală împotriva dăunătorilor și bunul gust, care a fost pierdut în roșiile de rasă convențional, noul hibrid are un randament îmbunătățit semnificativ.

Pentru acest articol s-au folosit informații provenind din articolul disponibil la https://european-biotechnology.com/up-to-date/backgrounds-stories/story/cjeu-ruling-triggers-exodus-of-eu-plant-research.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News