Românii din diaspora au primit o nouă lovitură din partea instituţiilor statului şi anume organizarea primului "congres" al românilor de pretutindeni".

Lipsa unei bune organizări a fost evidentă de la bun început. Anunțul congresului și a formalităților necesare de la potențialii delegați a fost făcut cu mai puțin de o lună înaintea termenului final de înscrieri, fiecare delegat având nevoie de 500 de semnături de susținere pentru a putea participa. Ulterior, data limită de depunere a semnăturilor și numărul acestora a fost redus la 250. Alegerea delegaților nu a respectat normele minime de transparență impuse prin lege, și astfel au ajuns 49 de "delegați" să reprezinte românii din diaspora în loc de cei 300 care erau prevăzuți în planul inițial. 300 de delegați erau oricum un număr extrem de mic ținând cont că sunt peste 5 milioane de români care trăiesc în afara României, dar ideea că 49 de delegați din Italia (17 delegați), Spania (4 delegați), SUA (2 delegați), Republica Moldova (1 delegat), Ucraina (1 delegat), Austria (2 delegați), Grecia (2 delegați), Bulgaria (2 delegați), Serbia (5 delegați), Marea Britanie (4 delegați), Irlanda (1 delegat), Belgia (2 delegați), Kazahstan (1 delegat) și Israel (2 delegați) pot fi reprezentativi pentru comunitatea românească din diaspora. Pe lângă faptul că lipsesc reprezentanți din țările cu populații marcante de români precum Canada, Australia, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Elveția, Noua Zeelandă și țările nordice, se poate observa un număr prea mic al delegaților provenind din SUA, Spania, Italia, Republica Moldova și nu numai, țări care împreună conțin mai mult de jumătate din românii stabiliți în diaspora.

Din relatările mai multor participanți de la congres reiese faptul că majoritatea discuțiilor s-au centrat pe funcțiile puse la bătaie în cadrul acestui Consiliu, unde 35 din cei 49 de delegați au câștigat mandate în urma voturilor. Tema adoptării unui Statut sau începerea unei discuții despre conceperea acestuia, conversații despre adevăratele probleme semnalate de românii din diaspora, răspunsuri la criticiile aduse chiar de delegați la adresa proastei organizări a acestui eveniment și asupra nereprezentativității lor, și lipsa totală de transparență nu au fost subiecte destul de importante pentru a fi tranșate corespunzător în plenul Congresului. Așadar, 35 din acești reprezentanți și-au împărțit funcțiile fără să se facă cunoscuți între ei, fără organizarea unei campanii adevărate pentru acele poziții (campania a durat câte 3 minute pentru fiecare delegat, perioadă în care aceştia au luat cuvântul ) și fără mediatizarea unor planuri de acțiune pe care să le implementeze odată ajunși în acele funcții. Desigur, durata de 2 zile a Congresului nici nu le-a dat foarte mult timp să facă asta, motiv pentru care mă declar împotriva validării alegerilor pentru funcțiile din cadrul acestui organism care, în forma actuală, nu face decât să destabilizeze mediul asociativ românesc de peste granițe.

[citeste si]

Proasta organizare poate fi, desigur, atribuită faptului ca 2016 este an electoral, când marile partide încearcă din răsputeri să ofere cât mai multe stimulente pentru a primi votul de încredere a cetățenilor, mai ales a cetățenilor din diaspora care și-au dovedit "puterea" in noiembrie 2014. Totuși, o astfel de planificare planificarea a unui eveniment care a început cu 9 ani în urmă indică un nivel destul ridicat de rea-voinţă din partea organizatorilor, mai exact din partea Parlamentului României, care a fost principalul organizator. Desigur, Parlamentul nu este singurul organ al statului care poartă o parte din vina, MAE-ul și DPRP-ul fiind actori complici la aceasta bătaie de joc la adresa românilor de pretutindeni. Sau poate e vina PPDD-ului dacă e să se țină cont de spusele domnului Senator Ioan Bujor, șeful Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat, care a luat cuvântul în deschiderea evenimentului "istoric" și a declarat că:

"Dacă nu era PPDD-ul, nu se făcea acest Congres"

PP-DDul pe a cărui liste a ajuns în Parlament deputatul de diaspora Aurelian Mihai, acum trecut la PNL, care a depus o initiațivă legislativă care spune că cei care au cetățenie dublă nu vor avea dreptul să poată candida pentru un post de senator sau deputat în Parlamentul României, și că AEP-ul va avea dreptul și obligația de a respinge acele dosare ale candidaților care au dublă cetățenie.

Alte comentarii din cadrul Congresului precum "Vocea dvs. este prea importantă pentru statul român să ne reîntoarcem la vechile metehne."(doamna Consilier Prezidențial Sandra Pralong) sau "Prin intermediul dvs, vocea românilor de pretutindeni se aude nemijlocit în Parlamentul României și va continua să se afirme instituțional prin intermediul Consiliului Românilor de Pretutindeni" (Rodica Nassar, Vicepreședinte al Camerei Deputaților) indică faptul că acest Congres a fost organizat doar de fațadă, fără a se dori altceva decât "vechile metehne". A fost încă o șansă irosită de Dl. Președinte Iohannis să se arate indignat de modul de abordare a interesului românilor de pretutindeni de către Parlamentul României. Doar că de această dată Dl. Președinte a trimis un delegat să laude demersul şi nu și-a asumat-o chiar el ca atunci când a mulțumit Parlamentului pentru votarea legii votului prin corespondență, o lege dată doar ca să fie dată și nu ca să rezolve ceva.

Nu pun în discuţie competența, integritatea și calitățile delegaților care au ajuns la acest Congres, dar ridică semne de întrebare asupra legalității, integrității și metodologiei de lucru a întregului Congres. Perioada scurtă între primul anunț al congresului și termenul limită de depunere a listelor de susținători, lipsa de transparentizare a listelor cu semnături, lipsa țărilor cu comunități reprezentative de români, lipsa unui statut sau cadru legal care să precizeze modul de constituire și funcționare al Consiliului, lipsa unei ordini de zi și a unui regulament de sedință, și neluarea în seamă a acestor probleme de către organizatori nu face altceva decât să decredibilizeze întregul demers. Solicit Parlamentului să reorganizeze acest Congres pe baza unei metodologii de organizare clare, transparente și în consultare cu comunitățile românilor din diaspora.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News