Data actualizării: 05.02.2017 14:48
Data publicării: 05.02.2017 14:42

Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra”

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

George Petean, Cellia Costea și David-Crescenzi

Unul dintre baritonii cei mai cunoscuţi pe plan internaţional la această oră, George Petean, va cânta la Sala Radio în seara de 10 februarie 2016, ora 19.00, în rolul titular din opera Simon Boccanegra de Verdi , acompaniat de dirijorul David Crescenzi , aflat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio şi al Corul Academic Radio , pregătit de Ciprian Ţuţu . În celelalte roluri vor putea fi admiraţi Cellia Costea, Cosmin Ifrim, Gelu Dobrea, Daniel Pascariu, Florin Simionca, Nicolae Simonov .Proiectul este integrat în seria evenimentelor Opera în concert , organizate de Orchestrele şi Corurile Radio la fiecare început de an.

Prezenţa sa în acest rol la Bucureşti este cu atât mai interesantă pentru public cu cât recunoaşterea unanimă a lui George Petean pe plan internaţional – bariton român născut la Cluj, în 1976 – s-a produs la debutul său în rolul Simon Boccanegra, la Teatro dell'Opera di Roma, în 2012, sub bagheta lui Riccardo Muti, când toate revistele de specialitate au elogiat interpretarea lui în rolul titular.

Din istoria publică a operei Simon Boccanegra de Verdi, interesant este că eşecul premierei la Veneţia, în 1857, i-a demonstrat autorului că publicul nu era încă dispus să accepte un tip de operă în care profunzimea psihologică conduce eroul către cântul pur. Verdi nu a renunțat şi, 25 de ani mai târziu, după un grandios Recviem scris în memoria lui Manzoni, contestat de noul val de muzicieni italieni, s-a împăcat cu fostul lui adversar, Arrigo Boito şi, solicitându-i colaborarea ca poet, a făcut să triumfe o versiune remaniată a operei Simon Boccanegra în 1881.

Un eveniment precum Simon Boccanegra în concert la Sala Radio este de natură să atragă atât publicul tradiţional al sălii, cât şi pe cel al operei bucureştene, la un concert unic, care propune spectatorilor o lucrare ce poate fi ascultată foarte rar în România.

Faptul că proiectele viitoare îl vor readuce pe George Petean pe scenele din New York, Londra, Viena, Berlin, Dresda, Napoli, Zürich, Chicago, interpretând rolurile de bariton din operele verdiene: Traviata, Bal mascat, Rigoletto, Otello, Trubadurul, Forţa destinului, sau cel al lui Gerard din Andrea Chenier de Umberto Giordano face cu atât mai tentant concertul propus de Orchestrele şi Corurile Radio.

După terminarea studiilor muzicale în oraşul natal, George Petean petrece o perioadă de mai mulţi ani la Opera din Hamburg unde, ca prim bariton al teatrului, îşi dezvoltă un repertoriu şi o experienţă de scenă importante.

În paralel cu Opera din Hamburg, George Petean a fost prezent pe toate scenele mari ale liricii internaţionale: Opera de Stat din Viena, München, Berlin, Frankfurt, Paris, Mexico City, Barcelona, Sevillia, Londra, New York, etc.

George Petean. Foto:Florina Petean

Recunoaşterea unanimă pe plan internaţional se produce la debutul său în rolul Simone Boccanegra, la Teatro dell'Opera di Roma, sub bagheta lu Riccardo Muti, toate revistele de specialitate elogiind interpretarea lui în rolul titular.

Alte apariţii recente de mare succes au fost Teatrul Antic din Orange, în opera Trubadurul de G. Verdi, în Macbeth la Opera de Stat din Viena, în rolul Iago din Otello de G. Verdi la Teatro Real Madrid, în I Puritani la Opera din Zürich, Simone Boccanegra la Opera din Sydney.

Proiectele viitoare îl readuc pe G. Petean pe scenele din New York, Londra, Viena, Berlin, Dresda, Napoli, Zürich, Chicago, interpretând rolurile de bariton din operele verdiene: Traviata, Bal mascat, Rigoletto, Otello, Trubadurul, Forţa destinului, sau cel al lui Gerard din Andrea Chenier de Umberto Giordano.

Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi a început să studieze la Conservatorul din Pesaro, specializându-se ulterior în instrumente de orchestră, pian, muzică corală şi dirijat coral. Timp de mai mulţi ani a fost asistent şi colaborator al lui Alessio Vlad şi a frecventat Cursurile de perfecţionare După-amieze muzicale, susţinute de Gustav Khun la Milano, între anii 1993 şi 1996. Printre realizările sale cele mai semnificative amintim colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, Egipt, în calitate de dirijor invitat, între anii 1998 şi 2003, unde a pregătit şi dirijat Bărbierul din Sevilla, Contract de căsătorie, Domnul Bruschino de Rossini, Elixirul dragostei de Donizetti, Tosca de Puccini, Bal mascat, Aida şi Rigoletto de Verdi. Între anii 1999 şi 2001 a fost Maestru de Cor la Teatrul Carlo Felice din Genova, iar în stagiunea 2004-2005 a fost locţiitorul Directorului Muzical de la Teatrul St. Carlo din Napoli. La Doha, în Quatar, a dirijat de trei ori: în anul 2002 opera Aida de Verdi, în anul 2003 Ibn Sina de Michiel Borstlap, iar în anul 2005 Aspire de David Krane, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice Asiatice.

Din anul 2002 colaborează cu Opera Naţională Română din Timişoara, unde a dirijat numeroase spectacole de operă. În anul 2011 a întreprins un turneu în Italia, la pupitrul orchestrei Filarmonicii Marchigiana, avându-l ca solist pe celebrul violonist Uto Ughi. A dirijat în cadrul Operei Naţionale din Bucureşti, Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Operei Naţionale Române din Iaşi.

În septembrie 2007 a participat cu Opera Naţională Română din Timişoara la Festivalul Internaţional George Enescu din Bucureşti. În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergische Symphoniker, în acelaşi an a colaborat cu Opera din Rio de Janeiro şi a fost dirijor al Festivalului de laSolothurn din Elveţia.

Din septembrie 2014 a fost numit Director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo, iar în luna iulie a aceluiaşi an, David Crescenzi a dirijat spectacolul operei Boema de Puccini, la Festivalul de Vară al Arenei Sferisterio din Macerata. David Crescenzi este în prezent dirijor invitat al Operei din Düsseldorf.

Cellia Costea s-a născut într-o familie de muzicieni. A studiat vioara la Școala de Muzică din Piatra Neamț și mai târziu canto, cu profesoara Elena Botez la Liceul de Artă din același oraș. Și-a continuat studiile la Universitatea de Muzică din București și este câștigătoarea a 11 concursuri internaționale de canto.

A debutat pe scena Operei Naționale București în rolul Desdemonei din Otello de G. Verdi, cariera internațională având ca punct de plecare rolul Contesei din Nunta lui Figaro de W. A. Mozart la Klagenfurt.

A interpretat repertoriul lirico-spint pe unele din cele mai importante scene de operă: Covent Garden-Londra, Opera de stat din Viena, Teatrul Liceu de Barcelona, Deutsche Oper Berlin, Konzerthaus Berlin, Operele de Stat din Stuttgart, Düsseldorf, Frankfurt, Hannover, Opera de Toulon, Capitole din Toulouse, Opera de Nice, Opera municipală din Marsilia, Opera Royal de Wallonie-Liege, Teatrul Național Praga, Opera din Cairo, Concertgebouw Amsterdam și Opera Regală Amsterdam, în Italia în teatrele de operă din Palermo, Cagliari, Catania, Brescia, Como, Pavia, Cremona, Reggio Emilia, Novarra, Modena și Piacenza, în Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, China și Chile.

S-a remarcat în roluri precum: Contessa – Nunta lui Figaro, Arminda – La finta giardiniera, Donna Elvira – Don Giovanni, Liu – Turandot, Mimi – La Bohème, Tosca, Madama Butterfly, Nedda – I Pagliacci, Aida, Amelia – Simon Boccanegra, Leonora – Il Trovatore, Desdemona – Otello, Elena – Vecerniile siciliene, Amelia – Bal mascat, Elisabetta – Don Carlo.

Dirijorii importanți cu care colaborează sunt Seiji Ozawa, Juliano Carella, Mark Elder, Ascher Fisch, Eugene Kohn, Jiri Kout, Alain Lombard, Pinchas Steinberg, Alberto Veronesi, Abel Ybes.

Din anul 2012 este solista Operei Naționale din Atena, an în care primește din partea Uniunii Criticilor de Teatru și Muzică din Grecia, Marele Premiu pentru cel mai bun artist al anului.

Tenorul Constantin Ifrim

Tenorul Cosmin Ifrim s-a născut la Arad, a studiat la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde s-a făcut remarcat datorită talentului său vocal. În perioada 2000-2008 a fost membru în ansamblul Operei de Stat din Viena şi a abordat roluri din cele mai diverse precum Lord Cecil în Roberto Devereux, Rinuccio în Gianni Schicchi, Beppe în I Pagliacci, Fenton în Falstaff. Pentru rolul susţinut în cadrul producţiei Billy Budd a primit Medalia Eberhard Waechter.

În stagiunea 2008-2009 tenorul a interpretat cu suces rolul Alfredo din opera La Traviata în Londra, Maribor şi Atena, apoi prestaţiile sale artistice în spectacolele operelor La fille du régiment, Billy Budd, Susannah, Il Pirata au fost răsplătite cu minute în şir de aplauze. Cosmin Ifrim a mai cântat rolul Rodolfo în La Traviata sub conducerea muzicală a dirijorului Fabio Luisi, iar rolul Don Pedrillo din Răpirea din serai l-a consacrat pe scenele operelor din Roma şi Viena. Un moment de vârf al carierei sale l-a reprezentat abordarea partiturii de tenor a celebrei lucrări Stabat mater de Rossini, alături de Filarmonica din Israel.

Dintre rolurile susţinute în stagiunea 2004-2005 menţionăm Ducele în Rigoletto, Edgardo în Lucia di Lammermoor, Rodolfo în La Bohème la Opera din Cluj-Napoca, un concert de gală susţinut la Ostrava şi o nouă producţie a operei Turandot la Festivalul din Bregenz.

Zubin Mehta, Fabio Luisi, Donald Runnincles, Christian Thielemann, Franz Welser-Möst, Ulf Schirmer, Seiji Ozawa, Ricardo Muti sunt doar câteva nume cu rezonanţă alături de care tenorul Cosmin Ifrim a avut prilejul de a colabora.

Basul Gelu Dobrea

Născut la Arad, în anul 1987, Gelu Dobrea a studiat cântul vocal la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, urmând apoi şi cursuri de masterat în cadrul aceleiaşi instituţii. De-a lungul timpului a mai avut prilejul de a se perfecţiona cu David Crescenzi, Ionel Pantea, Victor Dumănescu, Mariana Nicolesco şi Petre Sbârcea.

A colaborat cu Opera de Stat Braşov, Filarmonica din Arad, Filarmonica Transilvania din Cluj-Napoca, Opera Română din Iaşi, Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaţi, Filarmonica din Sibiu, Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Opera din Cairo şi a participat la Klassikfestival Schoβ Kirchstetten.

A câştigat Premiul al III-lea şi apoi Premiul al II-lea la ediţiile din 2009 respectiv 2011 ale Concursului internaţional de Canto Sabin V. Drăgoi, Premiul special al juriului la Concursul Naţional de Lied Românesc (Braşov – 2010), Marele Premiu, Premiul Cadenza, Premiul Filarmonicii Banatul la Concursul Sabin V. Drăgoi (2015), Premiul al II-lea la Concursul internaţional de Canto Alexandru Fărcaş (Arad – 2015).

Gelu Dobrea a întreprins numeroase turnee de concerte în Italia, Elveţia, Germania Olanda, Belgia, Austria, Cehia.

Din anul 2011 este artist liric al Operei Naţionale Române din Timişoara şi abordează de-a lungul anilor repertorii din cele mai diverse atât de operă cât şi de vocal-simfonic sau lied.

Tânărul bas-bariton Daniel Pascariu a urmat cursurile universitare şi de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti unde a studiat cu regretata Eleonora Enăchescu, iar mai apoi cu Alfredo Pascu. A susţinut recitaluri la Filarmonica Moldova din Iaşi, Muzeul Mureşenilor din Braşov, la Ateneul Român, la Filarmonica Oltenia din Craiova, precum şi în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Printre spectacolele în care a avut prilejul de a participa se numără câteva evenimente artistice la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti cu prilejul Festivalului Chei, unde a interpretat rolul Jupânului Dumitrache din O noapte furtunoasă de P. Constantinescu şi în producţia Elixirul dragostei de G. Donizetti.

Daniel Pascariu este participant al concursului Ion Dacian organizat la Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian. Dintre rolurile abordate amintim rolul Masetto din opera Don Giovanni de W. A. Mozart, susţinut pe scena Operei Naţionale Bucureşti în anul 2012, şi totodată rolul lui Don Bartolo din Nunta lui Figaro de W. A. Mozart.

Florin Simionca

Cu un palmares repertorial ce cuprinde roluri dintre care amintim Aeneas (Dido şi Aeneas – H. Purcell), Il Conte Almaviva (Nunta lui Figaro – W. A. Mozart), Don Alfonso (Così fan tutte – W. A. Mozart), Marullo (Rigoletto – G. Verdi), Belcore (Elixirul dragostei – Donizetti), Marcello (La Bohème - G. Puccini), Malatesta (Don Pasquale – G. Donizetti), Morales (Carmen – G. Bizet), Ping (Turandot – G. Puccini), Tipătescu (O scrisoare pierdută – D. Dediu), Florin Simionca desfăşoară o intensă activitate artistică susţinută pe scenele lirice din România.

După ce timp de patru ani a făcut parte din Orchestra simfonică a Filarmonicii timişorene, în calitate de trompetist, Florin Simionca s-a îndreptat spre studierea cântului vocal la Universitatea Naţională de Muzică din capitală, absolvind în anul 2001.

Din anul 1997 a devenit membru al corului Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, iar din anul 2002 ocupă funcţia de solist al Operei Naţionale din capitală. În anul 2003 a fost distins cu Premiul I la Concursul de Canto Marţian Negrea (Ploieşti) şi la Concursul Sabin V. Drăgoi (Timişoara), iar între 2005-2007 a fost bursier al C.E.E. Musiktheater din Austria

Tenorul Nicolae Simonov

Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, tenorul Nicolae Simonov a studiat arta vocală cu profesorii Corneliu Fânățeanu, Liliana Dumitrache, Georgeta Stoleriu și este în prezent artist liric în cadrul Corului Academic Radio; în același timp susținând concerte, recitaluri și spectacole la Filarmonica George Enescu din București, Societatea Română de Radiodifuziune, Catedrala Sf. Iosif și Opera Națională București, sub baghetele unor maeștri de prestigiu precum Cristian Mandeal, Tiberiu Soare, Jochen Wehner, Adrian Butterfield, Jin Wang, Ludovic Bács, Cristian Brâncuși.

În anii 2010-2012 a urmat trei cursuri de măiestrie vocală sub îndrumarea Prof. Georgeta Stoleriu.

Repertoriul solistic în continuă extindere cuprinde opere (Acis and Galatea și Alcina de G. F. Händel, Don Giovanni de W. A. Mozart, Ultimele zile, ultimele ore de Anatol Vieru, Homo videns de Liviu Dănceanu) și lucrări vocal-simfonice precum Messiah – G. F. Händel, Requiem – W. A. Mozart, Magnificat – J. S. Bach, Requiem – R. Schumann. În anul 2011, în cadrul unui concert susținut la Catedrala Sf. Iosif a prezentat în primă audiție în România Cantata de Crăciun a lui Francesco Corselli.

Repertoriul vocal-simfonic alături de corurile Radiodifuziunii, Filarmonicii George Enescu și în cadrul grupului cameral Cantemus cuprinde lucrări de J. S. Bach (Missa în si minor, Matthäus-Passion, Johannes-Passion, Magnificat, Weihnachtsoratorium, numeroase cantate), Händel, Vivaldi, Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn, Brahms.

Născut la Braşov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Ţuţu a absolvit cursurile Facultăţii de Muzică din orașul natal (specializarea Pedagogie Muzicală – dirijat cor academic şi masterat în Stilistică dirijorală), beneficiind de îndrumarea maeştrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) și Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). Între anii 2006-2010 a participat la cursuri susţinute de dirijorii Victor Dumănescu (Academia de Muzică din Cluj-Napoca), Octav Calleya (Conservatorul Superior de Muzică din Malaga, Spania) şi Mihai Diaconescu (Universitatea de Muzică din Bucureşti).

În anul 2013 a susţinut teza de doctorat în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, obţinând titlul de Doctor în Muzică. În anul 2015 absolvă cursurile postdoctorale din cadrul Universității Transilvania din Brașov, având ca temă de cercetare Vocea umană și implicațiile ei în interpretarea corală contemporană.

Ciprian Ţuţu a desfăşurat activităţi didactice în cadrul mai multor instituţii de învăţământ brașovene. Din anul 2004 este cadru didactic titular la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii Transilvania din Brașov. În prezent ocupă funcția de lector universitar, activând ca dirijor al clasei de operă (2004-prezent), dirijor al corului specializării Pedagogie Muzicală (2005-prezent), dirijor al orchestrei Facultăţii de Muzică (2009-prezent).

Din anul 2000, Ciprian Ţuţu este dirijor al Corului Gheorghe Dima din Braşov, ansamblu ale cărui origini le găsim în Reuniunea Română de Gimnastică şi Cântări, înfiinţată odinioară de însuşi compozitorul Gheorghe Dima şi a cărei continuitate a fost asigurată prin activitatea dirijorilor Constantin Bobescu şi Nicolae D. Bica.

Activitatea dirijorală cuprinde manifestări artistice diverse, de la spectacole de operă până la concerte á cappella, cu acompaniament, precum şi vocal-simfonice, în compania unor importante orchestre din ţară (Braşov, Oradea, Cluj-Napoca, Bucureşti) şi străinătate. Ca dirijor al Corului mixt Gheorghe Dima a concertat în anul 2005 alături de orchestra Filarmonicii Dmitri Șostakovici din Sankt-Petersburg (în program oratoriul Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach), iar în anul 2007 a prezentat, alături de Filarmonica din Roma, o lucrare contemporană – oratoriul San Camillo de Lellis de Collafranceschi. A pregătit şi condus peste 10 proiecte de operă cu studenţii specializării Interpretare Muzicală – Canto din cadrul Facultăţii de Muzică Braşov, între care amintim Bastien und Bastiennne în Anul aniversar Mozart (2006), Il trittico în Anul aniversar Puccini (2008) – spectacol transmis de TVR Cultural, The little sweep de Britten (2011), ş.a.

Reunind studenții celor trei specializări ale Facultății de Muzică din Braşov (Canto, Pedagogie şi Interpretare Muzicală), Ciprian Țuțu a coordonat și dirijat o serie de proiecte vocal simfonice, dintre care amintim: în 2006 Petite messe solennelle de G. Rossini, în 2008 Matthäus Passion de J.S. Bach, în 2009 Nelsonmesse de J. Haydn (comemorarea a 200 de ani de la trecerea în neființă a compozitorului austriac), în 2010 Stabat Mater de G.B. Pergolesi, în 2011 Der 42 Psalm de F. Mendelssohn Bartholdy, în 2012 Requiem de W.A. Mozart, în 2013 Requiem de G. Verdi, în 2014 Stabat Mater de Rossini, în 2015 Misa în Sol major de F. Schubert (200 de ani de la compunere) și Gloria în re minor de A. Vivaldi (300 de ani de la compunere).

Din anul 2012 ocupă funcţia de maestru de cor la Opera Braşov, de-a lungul celor patru stagiuni pregătind sau dirijând ansamblul coral al instituţiei în peste 100 de spectacole, dintre care vom enumera doar premierele operelor Madama Butterfly de Puccini, Tosca de Puccini, Il Tabarro de Puccini, Flautul fermecat de Mozart, Il Trovatore de Verdi, operetei Țara surâsului de Lehár şi a oratoriului Stabat Mater de Rossini. De asemenea, Ciprian Țuțu s-a aflat la pupitrul orchestrei Operei Brașov, conducând în perioada 2013-2015 un număr de 7 gale sau concerte de arii și coruri din opere.

În anul 2011 devine membru al cvintetului vocal Anatoly alături de care participă la concerte, recitaluri, festivaluri şi concursuri în ţară şi străinătate. Anul 2014 este marcat de obținerea a două importante distincții pentru palmaresul cvintetului Anatoly: premiul I și trofeul Concursului Coral A ruginit frunza din vii, Chișinău, Moldova, precum și premiul II la Concursul Coral Internațional de la Tolosa, Spania. Împreună cu ceilalți membri ai formației a realizat două compact discuri – Tainica grădină (2012) şi Poveste de Crăciun (2013), precum și un DVD intitulat Ninge iar (2015), pe care le semnează în calitate de interpret (bariton) şi aranjor.

În anul 2015 obține o bursă din partea Universității Transilvania din Brașov și participă la Masterclass-ul Internațional de Dirijat și Cânt Coral de la Sarteano, Italia, unde are posibilitatea să studieze cu Simon Carrington (Yale University SUA și fondator al sextetului vocal The King’s Singers), Brian O’Connell (Boston University din SUA) și Bronislawa Falinska (Padua Music Conservatory, Italia).

În prezent Ciprian Țuțu este dirijor al Corului Academic Radio.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News