Comisia Europeană: Votul polonez privind reforma Curţii Supreme este un pas pozitiv
Data publicării:
Autor: Andrei Itu
WhatsApp
Foto Ilustrativ
Foto Ilustrativ
Comisia Europeană a calificat vineri drept un pas pozitiv în direcţia corectă desfiinţarea controversatei camere disciplinare a Curţii Supreme din Polonia, transmite dpa. 

Camera inferioară a parlamentului polonez, Sejm, a votat joi dizolvarea acestei camerei disciplinare care poate pedepsi şi demite orice judecător sau procuror şi se află în centrul disputei dintre Varşovia şi Bruxelles cu privire la respectarea unor standarde democratice fundamentale. Camera disciplinară va fi înlocuită de un nou organism.

Comisia Europeană nu a transferat Poloniei miliarde de euro ca ajutor economic în contextul gestionării consecinţelor pandemiei, solicitând respectarea deciziilor unor înalţi judecători ai UE care impun schimbări pentru a restabili independenţa sistemului judiciar polonez.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat vineri că vor fi importante domeniul de aplicare şi conţinutul proiectului de lege adoptat în cele din urmă de Varşovia. Acestea trebuie să respecte legislaţia UE şi să răspundă preocupărilor Curţii de Justiţie a UE.

Proiectul de lege introdus de preşedintele polonez Andrzej Duda urmează acum să fie aprobat de către Senat. Importanţi politicieni polonezi şi-au exprimat încrederea că, odată cu acest vot parlamentar, sunt îndeplinite condiţiile impuse de Bruxelles.

Planul de redresare polonez

Planul de redresare polonez, în valoare totală de aproximativ 35 de miliarde de euro, a fost blocat de Bruxelles din cauza conflictelor privind situaţia justiţiei şi, în special, a existenţei acestei camere disciplinare a Curţii Supreme, organism acuzat de UE că subminează independenţa judecătorilor.

Pe 23 mai, această cameră disciplinară a ridicat suspendarea unuia din cei şase judecători urmăriţi penal pentru criticile aduse reformelor justiţiei introduse de guvernul naţionalist la putere.

Ridicarea suspendării este una din cele trei condiţii puse de UE pentru acordarea de fonduri, celelalte două fiind reforma sistemului disciplinar şi desfiinţarea camerei de disciplină, nerecunoscută de instanţele europene. Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a anunţat joi că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua pe 2 iunie o vizită la Varşovia, notează Agerpres.

Citește și - Premierul Poloniei cere Ungariei să stopeze importurile de petrol din Rusia

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a cerut Ungariei să renunțe la importul de petrol rusesc cât mai curând posibil.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Mateusz Morawiecki a explicat că Uniunea Europeană lucrează pentru unitate în ceea ce privește embargoul petrolier propus de Rusia, dar a recunoscut unele țări din Europa Centrală, în special țări fără ieșire la mare precum Ungaria, Slovacia, Austria și Republica Cehă, nu prea vor să se rupă de importurile de petrol din Rusia.

Morawiecki a explicat, totuși, că „pentru a avea o perspectivă completă a situației, trebuie să luați în considerare țările care ar avea o problemă cu ruperea rapidă de resursele rusești, adică în următoarele șase până la douăsprezece luni”. Națiunile Visegrád și Austria „nu au acces la mare și terminalele de gaze pe care le au Polonia și alte țări”, a adăugt el.

„Acestea sunt țările care cer perioade de tranziție mai lungi, dar maghiarii sunt oarecum în frunte, pentru că Ungaria solicită cele mai lungi perioade de tranziție și soluții care să îi ajute să refacă infrastructura de transport petrolier”, a explicat Morawiecki.

UE începe tranziția

Premierul polonez a mai dezvăluit că în prezent sunt în desfășurare discuții la nivelul UE pentru a decide cu privire la următoarea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei. Comisia Europeană dorește ca interzicerea importului de petrol rusesc să înceapă să fie pusă în aplicare la șase luni după introducerea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni cu embargoul asupra produselor petroliere propus din 2023. Planurile facilitează amânarea impunerii interdicției pentru Slovacia și Ungaria până în 2024 pentru permiterea tranziției țărilor care depind în prezent în mare măsură de petrolul rusesc.

Potrivit Financial Times, Orbán a trimis recent o scrisoare către președintele Consiliului European, Charles Michel, în care explică că țara sa nu este în măsură să susțină sancțiuni fără informații mai specifice despre domeniul de aplicare al finanțării UE disponibile care ar putea ajuta cu adevărat Budapesta să se îndepărteze de importurile de petrol rusesc.

Liderul ungar a subliniat că discutarea pachetului de sancțiuni la nivelul conducerii UE fără a se ajunge mai întâi la un consens între statele membre ar avea un efect opus celui dorit.

Orbán s-a opus până acum propunerilor pe baza faptului că consumatorii maghiari ar fi afectați negativ, argumentând că maghiarii obișnuiți nu ar trebui obligați să plătească pentru costul războiului, conform RMX. Vezi articolul inițial aici!

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel