Update: Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută adoptarea de către Comisia de la Veneţia a Opiniei urgente privind legile justiţiei şi anunţă că România este pregătită să continue dialogul cu instituţia pe această temă.

"Salut adoptarea de către Comisia de la Veneţia a Opiniei urgente referitoare la cele trei legi privind sistemul de justiţie şi evaluarea pozitivă a majorităţii problemelor examinate în Opinie. România este pregătită şi deschisă să continue dialogul constructiv cu Comisia de la Veneţia", a scris Aurescu vineri seara pe Twitter, conform Agerpres.

- ştirea iniţială - 

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei) a publicat vineri o opinie urgentă privind trei legi referitoare la sistemul judiciar din România: legea Consiliului Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judiciară şi statutul magistraţilor (judecători şi procurori), a informat Consiliul Europei într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului citat, fiind vorba de o opinie urgentă, comisia nu poate exclude existenţa în cele trei reglementări şi a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că în general cele trei legi par să fie orientate în direcţia corectă.

Totuşi, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept şi-a exprimat regretul cu privire la faptul că autorităţile române nu au solicitat Comisiei de la Veneţia un aviz pe cele trei legi înainte de adoptarea lor, scrie Agerpres.

Ministrul Justiţiei salută raportul Comisiei de la Veneţia 

Ministerul Justiției salută publicarea avizului urgent al Comisiei de la Veneția, la solicitarea autorităților române, în urma consultărilor efectuate de experții Comisiei cu Ministerul Justiției, CSM, asociații profesionale ale magistraților, societatea civilă, organizații internaționale și diplomatice cu sediul la București, în luna noiembrie a acestui an.

Raportul Comisiei de la Veneția apreciază la modul general faptul că legile Justiției sunt orientate „în direcția corectă”, deși au fost adoptate în procedură de urgență, confirmând astfel, implicit, faptul că, în adoptarea acestora, s-a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei.

În mod particular, avizul reliefează o serie de importante aspecte pozitive, cuprinzând aproximativ 21 de remarci, considerații sau aprecieri pozitive, între care enumerăm pe cele mai importante:

1)     Procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt este transparentă, echilibrată și democratică;

2)     Promovarea în posturile de conducere la instanțe și parchete este în linie cu standardele europene;

3)     Libertatea de exprimare a magistraților este respectată;

4)    În selecția procurorilor DNA, nu există interferențe politice, DNA își păstrează autonomia și independența, fapt salutat în mod deosebit în opinie;

5)     Infirmarea soluțiilor procurorilor de către Procurorul General se face în scris și motivat, fapt apreciat pozitiv;

6)     Legile au parcurs un solid proces de consultare publică;

7)   Procedura de urgență a Parlamentului a fost democratică, transparentă și toate grupurile parlamentare și instituțiile interesate s-au putut exprima democratic;

8)     Lupta împotriva corupției nu este afectată de prevederile legale.

9)     Poziția Ministerului Justiției în sistemul judiciar este corect stabilită și limitată la aspecte administrative și manageriale.

În același timp, opinia formulează un număr de 4 recomandări, pe care Ministerul Justiției le va analiza cu atenție și deschidere.

Ministerul Justiției a fost în contact permanent cu Comisia de la Veneția pe parcursul realizării evaluărilor și redactării opiniei și rămâne disponibil pentru orice consultări ulterioare.

„Am avut consultări deschise și oneste cu Comisia de la Veneția, explicând în detaliu toate aspectele ridicate în discuție. În primul rând, mulțumesc Comisiei de la Veneția pentru că a avut disponibilitatea să emită un aviz urgent la cererea Ministerului Justiției. În ceea ce privește opinia propriu-zisă, mă bucur să constat că prevederi importante ale legilor Justiției au fost validate prin această opinie, care constată că sunt în standardele europene. De asemenea, mă bucur să constat că opinia remarcă direcția bună în care au fost orientate, în general, aceste legi. Vom rămâne permanent deschiși atât cooperării cu Comisia de la Veneția, cât și cu orice alte autorități europene”, a declarat Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției.

Iată câteva dintre observaţiile făcute de Comisia de la Veneţia 

"Comisia de la Veneția constată mai multe elemente pozitive, în primul rând că în prezent nu pare să existe amestec politic în activitatea DNA. Chiar dacă Legile au fost adoptate în cele din urmă în grabă, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, este pozitiv că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordin de ministru, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri asigură un grad pozitiv de transparență. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către procurorii subordonați trebuie să fie în scris și legale și că trebuie motivate atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are puterea de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT. În sfârșit, este pozitiv că controlul de către ministrul justiției se poate referi doar la chestiuni manageriale", se arată în concluzia raportului.

OBSERVAŢII GENERALE:

"17. În Parlament, procedura de urgență a fost pe deplin respectată, s-a constituit o comisie specială, în conformitate cu procedura de urgență transparentă, fără a afecta dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și a părților interesate.

18. În ceea ce privește conținutul noilor dispoziții, trebuie subliniat de la început că majoritatea opiniilor adunate în cadrul reuniunilor din 7 noiembrie au fost pozitive.

19. CSM, mai multe dintre asociațiile judecătorilor și procurorilor și unii reprezentanți ai societății civile sunt de părere că aceste noi legi reprezintă progres.

36. În ceea ce privește procedura de numire și revocare a procurorilor, este pozitiv că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât un ordin de ministru.

39. Vor fi astfel implicate trei instituții (secția respectivă a CSM, Ministrul Justiției și Președintele României). Ca atare, aceasta ar trebui să asigure un grad pozitiv de transparență. De asemenea, trebuie amintit că Comisia de la Veneția nu cere ca numirile procurorilor superiori să fie decise fără intervenția autorităților politice.

49. Este pozitiv că deciziile procurorului general cu privire la procurorii din subordine (precum și cele ale altor procurori superiori cu privire la subordonații acestora) trebuie să fie în scris și legale și că trebuie motivate atunci când contrazic o decizie. a unui procuror subordonat.

54. Pe de altă parte, este pozitiv că procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT.

66. Cele trei noi legi nu afectează competențele și componența DNA. Articolul 93 din Legea cu privire la organizarea judiciară garantează autonomia DNA în cadrul Parchetului General al Înaltei Curți de Casație și precizează că „se bucură de independență operațională și funcțională”. Procurorul-șef al DNA are competența unică de a numi procurorii DNA, după consultarea Secției de procurori a CSM. Acest lucru asigură, în principiu, că nu există nicio ingerință din partea unei autorități politice în selectarea procurorilor anticorupție. 67. Nu par să existe indicii de obstrucție politică a investigațiilor DNA, iar delegația Comisiei de la Veneția a fost informată că în ultimele luni au fost admise toate cererile de ridicare a imunității parlamentare depuse de procurorii acesteia. Acest lucru arată un climat pozitiv care contrastează cu trecutul, pe care Comisia de la Veneția îl salută", mai transmite Comisia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News