Remus Borza, deputat independent, a explicat, în cadrul emisiunii "Borza Analytica" de la DC News, de ce a semnat sesizarea CCR pe proiectul de lege privind modificarea Codului administrativ.

Parlamentarii USR, alături de parlamentari ai PNL, PMP şi neafiliaţi, au depus, săptămâna trecută, o sesizare la Curtea Constituţională referitoare la proiectul de lege privind Codul administrativ. Decizia a fost luată după ce Camera Deputaţilor adoptase proiectul de lege în calitate de for decizional, cu 175 de voturi "pentru", 33 "împotrivă" şi 15 abţineri.

"Am semnat, alături de opoziție, sesizarea Curții Constituționale privind Codul administrativ. Sunt nemulțumit de concesiile făcute UDMR și funcționarilor publici. Faptul că am structurat și centralizat legislația primară pentru administrația publică, centrală și locală e un lucru bun. Avem un compendiu cu 651 de articole privind funcționarea guvernului, prefecturilor, consiliilor județene, unităților administrativ teritoriale și dispoziții ce reglementează regimul proprietății publice și private a statului. Reunirea întregii legislații privind administrația într-un Cod e utilă doar atunci când se urmărește eficientizarea, debirocratizarea și reformarea administrației.

Administrația locală din România este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat. În 2017, primăriile și consiliile județene au avut venituri de 135 miliarde lei, echivalentul a 34 miliarde euro. Din momentul integrării în Uniunea Europeană, am aruncat peste 250 miliarde euro în administrația publică locală. Unde sunt banii aceștia? Unde sunt rezultatele? Mergeți prin țară și o să le vedeți. Două treimi din satele României nu au acces la gaze, canalizare, apă curentă, asfalt, utilități elementare într-o țară civilizată, într-o țară europeană din secolul XXI. În timp ce banii se duc pe borduri, panseluțe, ajutoare sociale și pe salariile celor peste 550.000 de funcționari din administrație, satele, comunele și orașele României au rămas într-un stadiu incipient al dezvoltării și modernizării", a declarat Remus Borza în cadrul emisiunii "Borza Analytica".

"Spun de mult timp că a venit momentul să ne asumăm o reformă radicală a administrației pe model polonez. În anul 1998, polonezii au înjumătățit numărul de unități administrativ teritoriale. Polonia e o țară cu 38 milioane de locuitori, România cu 20 de milioane. Polonia are 312.679 km², România 238.397 km². În 1998, polonezii și-au reformat administrația. Nu mai putem accepta să avem 335 de comune cu 1.000 de locuitori și zeci de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Aceste unități administrative nu sunt eligibile pentru a atrage fonduri europene și nu reușesc să-și acopere nici măcar cheltuielile de funcționare. Mai puțin de o treime din cele 3181 de unități administrativ teritoriale se autofinanțează din impozite și taxe. Marea majoritatea a primăriilor stau cu mâna întinsă la bugetul de stat", a afirmat Remus Borza.

Maghiarizare forțată

Printre prevederile Codului administrativ se numără şi ocolirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale. "Asistăm, printr-o concesie pe care a făcut-o coaliția de guvernare PSD-ALDE în favoarea UDMR, la o maghiarizare forțată, la o marginalizare socială, la o epurare etnică a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș. Din 2004 avem o prevedere în legislație, privind obligația primăriilor și a tuturor instituţiilor deconcentrate la nivel de unități administativ teritoriale, de a asigura limba minorităților în administrație în acele localități unde o minoritate are peste 20%. De zece ani, UDMR tot încearcă să scadă pragul. Prin două aliniate ale Art. 94 din Codul administrativ, practic, se ocolește pragul de 20%. De o manieră discreționară, fie primarul, prefectul, președintele Consiliului Județean sau șeful unei instituții deconcentrate va putea să dea o decizie prin care să asigure comunicarea în limba minorităților naționale pentru o populație și în acele localități unde minoritățile au o pondere mai mică de 20%", a declarat deputatul.

Funcționarul public – intangibil și atotputernic

"O altă concesie făcută de PSD îi vizează pe funcționarii publici, prin menținerea acelorași condiții de evaluare a competenței profesionale. Evaluarea se va face și sub imperiul noului Cod administrativ anual. Coroborând cu dispozițiile din Codul muncii, contractul de muncă va putea fi desfăcut doar după obținerea, timp de doi ani consecutiv, a calificativului necorespunzător. Cu alte cuvinte, ești obligat să ții un prost pe ștatul de plată cel puțin doi ani. Realitatea ne demonstrează că sunt mulți proști și hoți în administrația publică locală de zeci de ani, chiar pe funcții de conducere. Miniștrii, prefecții, primarii, directorii de deconcentrate vin și pleacă. Doar funcționarii rămân pe loc.

Stabilitatea funcționarului este mai păguboasă și mai puternică decât inamovibilitatea judecătorilor sau imunitatea parlamentarului. Funcționarul public este cel mai mare dușman al unei Românii moderne, europene, civilizate și prospere. Stabilitatea acestuia în funcție îl face intangibil și atotputernic. România este paralizată de dictatura funcționărimii. O veritabilă Cosa Nostra, coruptă, supradimensionată, birocratizată, slab pregătită, retrogradă, opunând rezistență la reformă și la modernizare. Funcționarul este mai presus de lege, de cetățean și stat, motiv pentru care își permite să fie arogant și disprețuitor în relația cu cetățeanul.

În ultimii zece ani, efectivele funcționarilor din administrația publică centrală și locală s-au majorat cu peste 30%, în condițiile în care populația țării a scăzut cu câteva milioane de locuitori. Despre salarii nu mai vorbesc. Au crescut cu peste 300%, fără a exista un sistem obiectiv de evaluare a performanței profesionale și de satisfacere a interesului cetățeanului", a concluzionat Remus Borza.

Video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News