Consiliul National al Rectorilor (CNR) susține că este organismul cel mai interesat în progresul și dezvoltarea învățământului superior românesc. Mai mult, Consiliul susține reorganizarea CNATDCU și NU desființarea.

”Consiliul Național al Rectorilor (CNR) reprezintă universitățile acreditate din România, în raport cu autoritățile statului, inclusiv în procesul legislativ în domeniul educației și cercetării. Între atribuțiile sale se numără formularea de recomandări și propuneri asupra strategiei de dezvoltare a învățământului superior și asupra oricăror probleme relevante pentru modul de funcționare a sistemului de învățământ superior. CNR este preocupat constant de toate temele de interes pentru învățământul superior și analizează cu foarte mare atenție propunerile membrilor săi care reprezintă 74 de universități acreditate din România.

Dezbatere la nivelul senatelor universitare

 

În contextul în care dezbaterile din mediul academic au adus în atenție nevoia de flexibilizare a procesului de obținere a titlului de doctor, în sensul în care întregul proces să fie asumat de acestea, CNR propune o dezbatere la nivelul senatelor universitare cu privire la organizarea unui referendum referitor la necesitatea stabilirii unui cadru legal care sa permită acordarea titlului de doctor la nivelul universității - similar cu universitățile europene. CNR nu are atribuții de reglementare, dar are, conform statutului sau, atributul de a fundamenta si propune Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) soluții de eficientizare a legislației. Credem in dialogul constructiv in aceeași măsura in care conștientizam faptul ca MEC, Guvernul și Parlamentul României sunt factorii decizionali asupra cadrului legal. De aceea, ideea vehiculata in media, conform căreia CNR are un "plan secret” de desființare a CNATDCU este neconformă cu realitatea, fie și din simplul motiv ca CNR nu are prerogativa legală de a realiza acest lucru. CNR nu are și nu poate avea planuri secrete. În cadrul CNR discuțiile se desfășoară după caz, în cadrul reuniunilor plenare, la care sunt invitate să participe toate instituțiile cu atribuții în domeniul învățământului superior, inclusiv organizațiile reprezentative ale studenților și cadrelor didactice, sau în cadrul Biroului Permanent, în care sunt reprezentate 19 universități. Toate dezbaterile sau deciziile adoptate în cadrul BP sunt ulterior aduse la cunoștința membrilor CNR, în cadrul întâlnirilor periodice sau în format virtual. CNR informează cu regularitate opinia publică, prin intermediul rezoluțiilor sau comunicatelor de presă. 

Soluții concrete de perfecționare continuă

Pe de alta parte însă, CNR are obligația de a promova către autorități soluții concrete de perfecționare continuă a învățământului superior dar și de a fi “gardianul” respectării principiului autonomiei universitare.

Studiile doctorale reprezintă ciclul III al studiilor universitare, în conformitate cu principiile instituite de procesul Bologna, in care România este parte. Diploma de licență, precum și cea de masterat sunt acordate la nivelul instituțiilor de învățământ superior, în condițiile legii, care își asumă întreaga responsabilitate pentru pregătirea specialiștilor la aceste niveluri. Și pregătirea studenților doctoranzi cade exclusiv în sarcina instituțiilor de învățământ superior ! Astfel, întrebarea pe care o propunem pentru a fi adresată universităților este:

“Sunteți de acord ca titlurile de doctor să fie acordate de universități, fără a mai fi necesar un Ordin de Ministru?”

CNR propune referendum

De asemenea,  CNR propune inițierea unui proces de consultare internă la nivelul fiecărei universități, prin referendum, cu privire la oportunitatea și necesitatea acordării atestatului de abilitare la nivelul universității. Criteriile ce ar urma a fi propuse de comisiile de specialitate CNATDCU trebuie să fie diferențiate pe domenii și ancorate în realitatea specifica fiecărui domeniu. Astfel, valorile indicatorilor scientometrici ce setează pragurile minimale aferente criteriilor se solicita a fi egale cu media plus o abatere standard a valorilor indicatorilor pe domeniul reglementat de comisie, conform ultimei raportări pentru Platforma ANS, fără a depăși valoarea cuantilei 0,9 din eșantionul statistic corespunzător domeniului.

Întrebarea pe care o propunem pentru a fi adresată comunităților universitare este: “Sunteți de acord ca atestatele de abilitare să fie acordate de universități?”

Prin referendum comunitatea universitară stabilește modul de desemnare a conducerii

 

Referendumul este un proces deschis, democratic, care da dreptul cadrelor didactice universitare, cercetătorilor și studenților  de a-și manifesta opțiuni, constituindu-se într-un mecanism democratic și firesc într-un stat de drept. Deci, cu atât mai mult, universitățile/senatele universitare au legitimitatea deciziei cu privire la organizarea consultării propriilor comunități academice. CNR considera ca dezbaterile sunt esența democrației, consolidează principiile și întăresc prin legitimitate deciziile autorităților.

CNR apreciază ca orice opinie pro sau contra propunerilor puse in discuție sunt in egala măsura importante, pentru ca numai in acest mod se poate realiza o creștere a calității învățământului românesc, într-un mediu democratic, garantat de Constituția României.

CNR se delimitează 

Ne delimitam însă de orice opinie care promovează îngrădirea autonomiei universitare, a principiilor democratice si a libertății de exprimare !

Descentralizarea către universități s-ar putea face in paralel cu atribuirea către CNATDCU  a rolului de monitorizare / audit extern periodic. De asemenea, aceasta schimbare, dacă va fi dorita de universități, va trebui însoțită de o regândire a arhitecturii învățământului superior/cercetării din România.

Constituția României garantează autonomia universitară, principiu cu un conținut vast, în special cu privire la individualizarea rolului de ,furnizor de educație”. Universitățile românești au reprezentat dintotdeauna veritabili piloni în fundamentarea unor principii civice sănătoase de funcționare a societății românești și a statului român, motiv pentru care consideram oportun și necesar să întărim acest rol, fără de care sistemul  de educație nu ar fi pe deplin adaptat realităților sociale. Provocarea adaptării unui sistem la procese de schimbare care se desfășoară într-un ritm alert generează nevoia de dezbatere, impunând ca adaptarea sa fie novatoare si să rezoneze cu transformările sociale și economice existente. Prin urmare, universitățile au în aceeași măsură și dreptul și obligația de a propune reconfigurări ale cadrului normativ  cu menirea de a organiza procesul de formare pe care-l desfășoară. Universitățile  au obligația legală și morală de a desfășura acest referendum sub auspiciile principiului asumării răspunderii publice într-un mod obiectiv. CNR va iniția și continua un amplu proces de dezbateri publice cu  mediul academic și factorii interesați, centrate pe nevoia de inovare și reconfigurare a arhitecturii  învățământului superior, fiind convinși de valoarea rezultata din aceste dezbateri și de importanta identificării soluțiilor optime și necesare pentru a răspunde provocărilor prezente și viitoare. Pentru a asigura stabilitatea, eficiența și legitimitatea cadrului legal, atragem atenția că acesta nu poate și nu trebuie să fie stabilit prin ignorarea celor vizați, celor care trebuie să îl pună în practică, și în consecință reafirmăm rolul pe care CNR trebuie să îl aibă în ceea ce privește învățământul superior din România”, se arată într-un comunicat de presă. 

 

 

*Intertitlurile aparțin redacției. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News