'În ultimele 12 luni, guvernul lui Putin a zdrobit rămăşiţele societăţii civile din Rusia şi a prezidat prima mobilizare militară a ţării sale de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Opozanţi politici precum Navalnîi se află în închisoare sau sunt plecaţi din ţară, iar Putin a arătat clar că urmăreşte să reafirme Rusia ca imperiu, în care Ucraina nu îşi are locul ca stat independent. Războiul din Ucraina a trasat o linie luminoasă sub perioada de înalt "putinism", un deceniu care a început cu controversata revenire a lui Putin la preşedinţie, în 2012. Acea epocă, retrospectiv, a fost un preludiu al actualului război:

Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014 şi a sprijinit separatiştii înarmaţi din regiunea ucraineană Donbas, în timp ce tehnocraţii lui Putin lucrau la protejarea economiei ruseşti împotriva sancţiunilor. De la invazia din februarie anul trecut, Putin a ignorat protestele şi sancţiunile internaţionale, mass-media independentă şi grupurile pentru drepturile omului fiind catalogate drept agenţi străini sau fiind închise complet.

Rusia se află acum într-o nouă fază, incertă, şi este clar că nu va exista nicio revenire, nicio întoarcere la status quo-ul anterior pentru cetăţenii obişnuiţi.

Aşadar, este puterea lui Putin de necontestat? În interiorul ţării circulă acum zvonuri despre un nou val de mobilizare, iar la Moscova încep să apară semne de competiţie între elite, chiar dacă unii ruşi văd prin fisurile din zidul propagandei de stat.

Lentilele distorsionate ale istoriei

La 2 februarie, Vladimir Putin a efectuat o vizită în oraşul Volgograd, din sudul Rusiei, pentru a comemora cea de-a 80-a aniversare a victoriei sovietice de la Stalingrad - cum se numea pe atunci oraşul -, un punct de cotitură crucial în ceea ce ruşii numesc Marele Război Patriotic.

În discursul susţinut la un concert de gală din Volgograd, Putin a făcut o legătură directă între bătălia de la Stalingrad - momentul în care s-a schimbat cursul pe Frontul de Est împotriva Germaniei naziste - şi războiul din Ucraina, avertizând că Rusia se confruntă cu o ameninţare similară din partea unui "Occident colectiv" hotărât să o distrugă.

"Cei care atrag ţările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia" - şi, cu atât mai iresponsabil, declară acest lucru ca fiind un fapt împlinit - "cei care se aşteaptă să obţină o victorie asupra Rusiei pe câmpul de luptă se pare că nu înţeleg că un război modern cu Rusia va fi complet diferit pentru ei" - a avertizat el.

Invocarea Stalingradului a fost un răspuns la decizia Germaniei de a trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina, lucru despre care Putin a declarat că este "incredibil, dar adevărat". Vizita preşedintelui rus la Volgograd a avut un element din ceea ce cunoscutul politolog rus Kirill Rogov a descris ca fiind "cosplay" - joc de costume -, pe care conducerea Rusiei îl foloseşte pentru a-şi înveli politicile în hainele unui trecut eroic.

"Putin a sosit la Volgograd, care a fost redenumit Stalingrad pentru câteva zile, cu ocazia aniversării bătăliei de la Stalingrad. Aniversarea bătăliei de la Stalingrad, care este percepută ca un punct de cotitură în Războiul Patriotic, este, bineînţeles, folosită ca o mare aluzie şi încălzire patriotică înainte de cea de-a doua ofensivă decisivă împotriva Ucrainei, care se pregăteşte" - a scris Rogov pe Telegram.

Oficialii ucraineni avertizează de săptămâni întregi că Rusia ar putea pregăti un nou atac major, poate pentru a coincide cu aniversarea invaziei din 2022. În septembrie, Putin a ordonat o "mobilizare parţială", după o contraofensivă ucraineană rapidă şi neaşteptată care a alungat forţele ruseşti din regiunea nord-estică Harkov şi a pregătit terenul pentru recucerirea de către Ucraina a oraşului Herson, din sud.

Multe dintre aceste trupe au trecut acum prin procesul de instrucţie, alimentând şi mai mult speculaţiile potrivit cărora Rusia este angajată într-un război de uzură cu forţă de muncă intensivă. Observatorii remarcă, de asemenea, că armata rusă s-a adaptat. Deşi Putin nu a obţinut niciodată parada victoriei de la Kiev pe care o plănuiau generalii săi, el a numit un nou comandant pe câmpul de luptă, semnalând o altă schimbare de strategie.

"După eşecul blitzkrieg-ului (din 2022), Rusia s-a adaptat şi a pariat pe un război de lungă durată, bazându-se pe superioritatea sa numerică în ceea ce priveşte populaţia, resursele, industria militară şi pe mărimea teritoriului său aflat în afara razei de acţiune a loviturilor inamice. Acesta este un război de uzură, care poate fi câştigat fără a implica prea mulţi oameni, pe strategia: «aşteaptă-i, adaugă presiune, pune presiune»" - a scris observatorul politic şi comentatorul rus Aleksandr Baunov într-o postare recentă pe Telegram. Războiul, însă, este fluid şi imprevizibil.

După cum a remarcat Baunov, decizia recentă a Germaniei, a Statelor Unite şi a altor aliaţi europeni de a livra tancuri de luptă principale Ucrainei poate testa jocul pe termen lung al lui Putin.

"O întoarcere la războiul rapid cu tancuri ruinează această nouă strategie pe care Rusia tocmai şi-a pus ochii. De asemenea, ar putea fi nevoie de oameni noi pentru a ţine frontul, iar acest lucru este riscant" - a scris Baunov. De ce anume este riscant ar trebui să fie clar: prima mobilizare a provocat cutremure majore în societatea rusă. Sute de mii de ruşi au ales să fugă peste hotare, au izbucnit proteste în regiunile cu minorităţi etnice, cum ar fi Daghestan, unde poliţia s-a confruntat cu demonstranţii antimobilizare în mai multe oraşe.

De asemenea, pe reţelele de socializare ruseşti s-a înregistrat un val de videoclipuri şi plângeri publice privind lipsa de echipament şi condiţiile îngrozitoare pentru noii recruţi mobilizaţi. Putin a reuşit să facă faţă tulburărilor cu ajutorul formidabilului său aparat de securitate, bine finanţat, la fel cum a reuşit să reprime protestele antirăzboi care au izbucnit imediat după invazia din 24 februarie, iar în lunile care au urmat mobilizării Rusia a făcut unele progrese lente şi mărunte în regiunea ucraineană Donbas, în special în jurul oraşului Bahmut. Multe dintre aceste avansări au fost conduse de soldaţi ai Grupului Wagner, o companie militară privată condusă de oligarhul Evgheni Prigojin.

Multe rapoarte despre Wagner subliniază tacticile brutale ale grupului, inclusiv atacurile cu valuri umane şi execuţiile sumare pentru cei care ezită să lupte sau dezertează. Dar metodele lui Wagner sunt, de asemenea, o reminiscenţă a unui capitol sumbru din istoria sovietică.

Prigojin a recrutat mii de prizonieri cu promisiunea amnistierii sau a graţierii, o practică care reflectă utilizarea de către Stalin a batalioanelor penale şi a condamnaţilor pentru a îndeplini misiuni disperate sau sinucigaşe în cele mai dure sectoare ale frontului, folosind atacuri cu valuri umane pentru a copleşi apărarea inamică, indiferent de costul uman. Grupul de mercenari spune că nu mai recrutează prizonieri, dar succesele costisitoare de pe câmpul de luptă ale lui Wagner au ridicat profilul lui Prigozin.

Deşi oligarhul nu are nicio funcţie guvernamentală oficială sau putere administrativă, abilitatea sa de a obţine unele rezultate şi operaţiunea sa de PR l-au propulsat semnificativ mai aproape de Putin. Cât de aproape, mai exact, este un subiect de dezbatere intensă. Într-un interviu acordat lui Erin Burnett de la CNN, autorul şi jurnalistul rus Mihail Zigar a numit ambiţiile lui Prigojin "cel mai fierbinte subiect de speculaţii la Moscova", observând că acesta acumulează un număr de adepţi politici care i-ar putea permite să îl provoace pe Putin.

"Este primul erou popular după mulţi ani. Este un erou pentru cea mai ultraconservatoare - cea mai fascistă, aş spune - parte a societăţii ruseşti. Atâta timp cât nu avem nicio parte liberală în societatea rusă, deoarece majoritatea liderilor din acea parte a societăţii ruseşti au plecat, el este un rival evident al preşedintelui Putin" - a spus Zigar.

Speculaţiile recente s-au axat pe faptul că rivalii din cadrul elitei puterii din Rusia au încercat să-i taie aripile lui Prigojin. Analistul politic rus Tatiana Stanovaia a oferit recent un punct de vedere sceptic cu privire la ascensiunea lui Prigojin, care ia în considerare unele dintre aceste considerente. Într-un articol recent publicat de Carnegie Endowment for International Peace, ea a remarcat că Prigojin are rivalităţi cu ministerele puterii din Rusia şi nu prea se bucură de o mare prezenţă în sondaje. "Este Prigojin pregătit să-l provoace pe Putin?" - a scris ea într-un articol recent.

"Deşi răspunsul este negativ, există un 'dar' important. Este dificil să rămâi echilibrat şi sănătos la cap după ce ai trecut prin măcinarea sângeroasă a cărnii şi după ce ai pierdut o parte semnificativă a personalului tău. Atâta timp cât Putin este relativ puternic şi capabil să menţină un echilibru între grupurile de influenţă, Prigojin este în siguranţă. Dar cea mai mică relaxare ar putea să-l provoace pe Prigojin să conteste puterea, chiar dacă nu direct la Putin, la început. Războiul generează monştri, a căror nesăbuinţă şi disperare pot deveni o provocare la adresa statului" - subliniază Tatiana Stanovaia.

O parte din fascinaţia faţă de Prigojin are legătură cu faptul că Putin, până acum un an, se bucura de un monopol sigur asupra puterii. Autorităţile erau bine exersate în înăbuşirea protestelor de stradă, iar orice opoziţie politică semnificativă fusese efectiv neutralizată. Acest lucru a alimentat speculaţiile - sau poate dorinţele - că prăbuşirea putinismului ar putea fi provocată de o fisură în cadrul elitei. Aşa-numiţii "siloviki" (autoritarii înrăiţi din cercul intim al lui Putin) rămân loiali în mod public, dar noi eşecuri în Ucraina ar putea crea o potenţială luptă pentru putere.

Va veni războiul acasă?

În acest context, unii ruşi s-au refugiat într-un soi de apatie politică. CNN a vorbit recent cu mai mulţi moscoviţi despre cum s-a schimbat viaţa lor de anul trecut, cu condiţia ca numele lor de familie să nu fie folosite din cauza riscurilor pe care le-ar implica o critică publică la adresa guvernului.

"Au fost multe schimbări (în Rusia), dar eu nu pot face cu adevărat o diferenţă. Încerc doar să păstrez un echilibru intern. Poate că sunt prea apolitică, dar nu simt că se va întâmpla (o mobilizare suplimentară)" - a declarat Ira, o femeie de 47 de ani care lucrează pentru o publicaţie de afaceri. Ira a declarat că a simţit o anxietate acută în februarie şi în martie anul trecut, imediat după invazie. Tocmai îşi cumpărase un apartament şi era îngrijorată că s-ar putea să nu mai aibă de lucru şi că nu va mai putea să-şi plătească ipoteca.

"S-a înrăutăţit foarte mult situaţia în primăvară. Acum se pare că ne-am obişnuit cu o nouă realitate. Am început să mă întâlnesc şi să ies cu prietene. Am început să cumpăr mult mai mult vin" - a spus ea. Restaurantele sunt acum pline, a mai spus ea, dar a adăugat: "Feţele arată complet diferit. Hipsterii - ştiţi ce sunt hipsterii? - sunt mai puţini". Ira nu are un fiu, aşa că nu trebuie să-şi facă griji cu privire la mobilizarea acestuia, dar a spus că fiica ei în vârstă de 21 de ani a început să iasă la "kvartirnik" - întâlniri informale în apartamente private, care amintesc oarecum de spectacolele clandestine organizate în epoca sovietică.

Olea, o organizatoare de evenimente în vârstă de 51 de ani, cu doi copii adolescenţi, a spus că familia ei a optat pentru vacanţe mai domestice, pentru că Europa este în mare parte închisă zborurilor directe din Rusia, iar oportunităţile de a călători în străinătate sunt mai limitate. "Am început să călătorim mai mult prin ţară" - a spus ea. Olea şi familia ei călătoresc cu un grup de prieteni, dar unele subiecte sunt interzise în acest cerc. "În grupul nostru ştim ce crede fiecare despre asta (războiul), dar nu vorbim despre asta, altfel ajungem să ne certăm" - a spus ea.

"Viaţa merge înainte, chiar dacă există un război. Nu pot influenţa situaţia" - a mai adăugat. "Prietenii mei spun: facem ce putem, ce este posibil. Nu ajută să fii deprimat".

Războiul a fost costisitor pentru guvern - ministerul de finanţe al ţării a recunoscut recent că a înregistrat un deficit mai mare decât se aştepta în 2022, în mare parte din cauza unei creşteri cu 30% a cheltuielilor pentru apărare faţă de anul precedent - dar Fondul Monetar Internaţional preconizează o mică revenire la creşterea PIB-ului Rusiei în 2023, de 0,3%.

Un antreprenor în vârstă de 38 de ani, pe nume Georgi, a declarat pentru CNN că, din punctul de vedere al afacerilor sale, lucrurile par să se redreseze.

"Cei care s-au adaptat rapid s-au reorganizat, văd o creştere. În ianuarie am încheiat un număr neobişnuit de tranzacţii, iar cea mai mare parte a activităţii noastre se reia de obicei în februarie" - a spus Georgi, care a vorbit cu CNN în timp ce se afla într-un ambuteiaj din Moscova, dovadă că viaţa din capitala rusă şi-a reluat o parte din ritmul normal.

"În ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi, practic nu s-a schimbat nimic" - a spus el, vorbind despre întreruperea importurilor occidentale. Întrebat dacă afacerea sa a fost afectată de exodul ruşilor de la începutul războiului, Georgi a spus că nu.

"Cei pe care îi cunosc personal şi care au plecat? Probabil în jur de cinci persoane" - a spus el, adăugând: "Am un cerc social patriotic". Georgi a declarat că este sceptic în privinţa presei de stat, spunând că a căutat alte surse de informare. El a recunoscut că, teoretic, ar putea fi chemat în cadrul unui alt val de mobilizare. "Atitudinea mea este oarecum filosofică" - a spus el, menţionând: "Bineînţeles, aş prefera să nu fie aşa".

Înainte de februarie anul trecut, clasa de mijloc în devenire a Rusiei putea beneficia de contractul social al lui Vladimir Putin: stai departe de politică şi te vei bucura de viaţă într-o Moscovă sau un Sankt Petersburg de tip european. Acum, acest târg a zburat pe fereastră. Rusia este mai departe ca niciodată de Europa şi rămâne de văzut dacă sprijinul pentru un război deschis poate fi susţinut', conform unei analize de Nathan Hodge, CNN, citată de Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News