Președintele Grupului de Investigații Politice a făcut această declarație după ce a auzit răspunsul pe care ministrul Economiei, Florin Spătaru, l-a dat când a fost întrebat, marți, la Antena 3 cine sunt băieții din energie despre care se vorbește de ani buni în România.

„Băieții din energie care duc la creșterea exponențială a prețului energiei sunt atât producătorii, cât și acești furnizori. Realitatea este că, din martie anul trecut, din momentul în care guvernul de la acea vreme a decis să liberalizeze acest preț, avem o creștere exponențială și suntem în situația în care industria vine și spune 'ajutați-ne'. Nu avem contracte la gaz și avem contracte la energie la prețuri pe care nu putem să le suportăm", a spus Florin Spătaru, în Ediția specială moderată de Berta Popescu.

Mugur Ciuvică este de părere că Florin Spătaru nu mai are ce căuta în Guvern.

 „Nu mai poate să rămână ministru Florin Spătaru! L-am văzut ieri la Antena 3. El a zis că specula o fac producătorii și furnizorii. Doar că... producător de energie în România este... statul român. Statul român produce energie în proporție de peste 80%. Deci 80% din energia din România este produsă de firme ale statului român. Iar ministrul Spătaru susține că băieții deștepți sunt în statul român. Păi dacă băieții deștepți, care își trag bani din energie, sunt firmele de stat, atunci tu ce cauți la Guvern? Pleacă. Fie este așa și atunci este o ticăloșie. Zici că nu poți sta la masă cu ei și atunci pleci, fie pleci pentru că ai zis o prostie”, a zis Mugur Ciuvică la DC News.

Răspunsul integral este la minutul 36:

VEZI ȘI: Sondaj IRES: Încrederea românilor în NATO de a face față unui atac al Rusiei în regiunea noastră se menține ridicată

IRES a realizat un sondaj în perioada 17 - 23 august 2022 privind modul în care văd românii războiul din Ucraina.

La 6 luni de la începerea războiului din Ucraina, aproape jumătate dintre români se așteaptă ca acest conflict să dureze și anul viitor, iar 17% cred că va dura cel puțin 5 ani.

Sondajul IRES arată cum au evoluat sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la invazia țării vecine, dar și interesul pe care îl au românii pentru războiul din Ucraina.

INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU RĂZBOIUL DIN UCRAINA ESTE RIDICAT, DAR ÎN SCĂDERE

La șase luni de la începerea războiului din Ucraina, 6 din 10 români sunt încă interesați de evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este totuși în scădere față de perioada de început a războiului, cu aproape 20% față de luna martie și cu 12% față de luna februarie.

Românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi 28% dintre ei, cel mult o dată pe zi – 33%, de 2-3 ori pe săptămână – 24%, o dată pe săptămână – 12% sau mai rar.

Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 10% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți.

Dar dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieții cotidiene, iar acest fapt este demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuțiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia.

Unul din patru români spune că nu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina.

SENTIMENTELE ASOCIATE RĂZBOIULUI

Teama este emoția cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina; aproape unul din trei români (30%) declară că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, puternic resimțite.

Pe fondul sentimentului dominant de teamă pe care îl generează războiul în rândul românilor, am testat în acest chestionar o scală a fricii de război, dezvoltată de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, mai precis factorii legați de dimensiunile experiențiale ale fricii. A rezultat o ierarhie a principalelor temeri ale românilor în legătură cu războiul din Ucraina. Astfel, consecințele concrete ale războiului din Ucraina – fie că vorbim despre consecințele economice, politice, precum și decesele cauzate de război sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate conflictului armat, în timp ce lipsa de siguranță a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă. 

EXTINDEREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA

Față de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă și în țara noastră scade ușor. Dacă în luna februarie, 70% dintre participanții la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august 61% mai împărtășesc această temere. Dintre aceștia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va și întâmpla.

Aproape jumătate dintre participanții la sondaj (47%) cred că este foarte și destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanșeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenționale, iar unul din trei respondenți (33%) este de părere că ar putea declanșa un război nuclear.

ÎNCREDERE ROMÂNILOR ÎN CAPACITATEA NATO DE A-I APĂRA PE MEMBRII SĂI DIN REGIUNE ÎMPOTRIVA UNUI POSIBIL UNUI ATAC AL RUSIEI ESTE RIDICATĂ

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră se menține ridicată: trei sferturi (75%) dintre respondenți manifestându-și încrederea în organizația nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.

CÂT VA DURA RĂZBOIUL DIN UCRAINA?

După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura și anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. Mai optimiști sunt peste un sfert dintre respondenți (29%), aceștia cred totuși că războiul se va termina până la finalul acestui an.

POATE RUSIA SĂ JUSTIFICE INVAZIA ÎN UCRAINA?

În timp ce 65% dintre români cred că invazia Ucrainei de către Rusia nu poate fi justificată, 31% cred că poate fi justificată. În ceea ce privește argumentul ”luptei cu n#zismul”, invocat de Rusia pentru a-și justifica invazia din 24 februarie, 7 din 10 români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din 10 români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News