Elveţia anunţase din ianuarie că ar dori organizarea unei astfel de conferinţe, care a fost solicitată de preşedintele ucrainean Zelenski în timpul unei vizite efectuate în această ţară, care poartă de atunci discuţii cu statele din Uniunea Europeană, cu cele din G7, dar şi cu puteri emergente, precum China şi India cu scopul de a obține sprijin faţă de această iniţiativă.

'Există în prezent suficient sprijin internaţional pentru o conferinţă la nivel înalt de lansare a procesului de pace', afirmă miercuri într-o declaraţie Consiliul Federal (guvernul elveţian). Acesta a mai zis faptul că reuniunea se va desfăşura pe 15 şi 16 iunie la hotelul de lux Bürgenstock, care oferă o panoramă excepțională pe coasta unui deal la mai mult de 450 de metri deasupra Lacului celor Patru Cantoane, în proximitatea oraşului Lucerna.

Scopul conferinţei va fi crearea unui cadru favorabil pentru o pace cuprinzătoare şi durabilă în Ucraina, dar şi a 'unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace', conform anunţului guvernului elveţian, care nu a spus deocamdată lista participanţilor. Conform presei, sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi din zeci de ţări la reuniunea pe care Elveţia o prezintă ca fiind 'Conferinţa la nivel înalt asupra păcii în Ucraina', fără a fi o conferinţă de pace propriu-zisă.

Deşi Federația Rusă spune că este favorabilă negocierilor menite să oprească războiul pe care l-a pornit împotriva Ucrainei, oficialii de la Kremlin au zis până în prezent că nu vor participa la reuniunea din Elveţia, acuzând-o că a renunţat la statutul său tradiţional de neutralitate, prin aplicarea sancţiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană.

Conform presei elveţiene, la conferinţa din 15-16 iunie ar urma să ia parte şi preşedintele american Joe Biden. Dar oficialii ruşi consideră că, fără participarea Kremlinului, o astfel de reuniune nu are sens. Pe de altă parte, pentru reluarea negocierilor de pace, Rusia lui Putin estimează că Ucraina trebuie să recunoască 'noile realităţi de pe teren', în timp ce Ucraina solicită retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său, inclusiv din Peninsula Crimeea, dar și restabilirea integrităţii sale teritoriale.

Cele mai recente negocieri între Moscova şi Kiev de când Rusia a început invazia asupra Ucrainei pe data de 24 februarie 2022 au avut loc în martie acelaşi an la Istanbul, însă fără rezultat, Moscova acuzând apoi Occidentul, în special Statele Unite ale Americii, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la acele tratative.

La negocierile de pace organizate atunci, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a arătat în noiembrie anul trecut David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a luat parte la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, partidul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Ruşii 'erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial', a zis Arahamia.

Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene. Pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Federația Rusă se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca iar. Apoi, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză în capitala Ucrainei şi a încurajat țara lui Zelenski 'să nu semneze nimic' cu Rusia şi 'pur şi simplu să lupte'.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News