Se prevede o schimbare majoră către dreapta în multe țări, partidele populiste radicale de dreapta câștigând voturi în întreaga UE, în timp ce partidele de centru-stânga și cele ecologiste pierd teren.

Cel mai probabil, populiștii anti-europeni vor conduce în rezulatele alegerilor în nouă state membre (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia) și vor ocupa locurile doi sau trei în alte nouă țări (Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia).

Potrivit prognozelor de până acum, aproape jumătate din Parlament urmează să fie ocupat de eurodeputați din afara "super măreței coaliții" a celor trei grupuri centriste (PPE, S&D și Renew).

Vezi aici pentru ce militează fiecare grup parlamentar de la Bruxelles.

Photo source: ©European Parliament

În Parlamentul European, o coaliție populistă de dreapta, formată din democrați creștini, ultra-conservatori și eurodeputați de extremă dreaptă (adică PPE, ECR și I&D) ar putea să obțină o majoritate pentru prima dată. Ceea ce ar reprezenta un cutremur pentru Uniunea Europeană, în urma căruia s-ar seta pașii inițiali pentru revenirea la o alianță strict economică, precum era Comunitatea Economică Europeană.

Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia și conducătoarea executivului din Italia face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, în Parlamentul European. Obiectivul lui Meloni este să dețină cheia creării unei mari coaliții de dreapta cu Partidul Popular European (EPP), dorită și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, dacă va realiza această coaliție, von der Leyen va pierde, foarte probabil, suport S&D și al grupului Renew, ceea ce o va împinge pe actuala șefă a Comisiei să caute suportul extremiștilor de dreaptă de la grupul Identitate și Democrație, care cuprinde partide precum Alternativa pentru Germania - AfD (Germania), Rassemblement National (Franța), Lega (Italia) și Partidul Libertății - FPÖ (Austria).

Această „înclinare bruscă spre dreapta” este probabil să aibă consecințe semnificative asupra politicilor la nivel european, ceea ce va afecta opțiunile de politică externă pe care UE le poate face, în special în ceea ce privește problemele de mediu, unde noua majoritate este probabil să se opună acțiunilor ambițioase ale UE pentru combaterea schimbărilor climatice. Pactul Verde European ar fi prima țintă a populiștilor de dreapta.

Partidele de extremă dreaptă devin tot mai dominante în multe capitale ale UE. Fie că este vorba de Partidul Libertății, condus de Geert Wilders (PVV), din Olanda, sau Rassemblement National, din Franța. S-a văzut foarte clar că extrema dreaptă a avut un rol important pe tot continentul în conturarea politicii europene în 2023.

Iar 2024 este susceptibil să continue această tendință nu numai în parlamentele naționale, ci și la nivel european, dacă ne luăm după rezultatele sondajelor.

Acestea indică faptul că Parlamentul European va parcurge, cel mai probabil, o cotitură bruscă spre dreapta după iunie 2024. Deși parlamentul nu este cea mai importantă instituție a UE în ceea ce privește politica externă, modul în care se aliniază grupurile politice după alegeri și impactul pe care aceste alegeri îl are asupra dezbaterilor naționale în statele membre vor avea consecințe semnificative pentru abilitatea Comisiei Europene și a Consiliului de a salva imaginea Uniunii.

Cum arată sondajele în principalele cinci țări din clasamentul contributorilor la bugetul Uniunii Europene

Principalele țări din clasamentul contributorilor la bugetul Uniunii Europene, în anul 2021, erau:

1. Germania;
2. Franța;
3. Italia;
4. Spania;
5. Țările de Jos (Olanda).

În 2024, vedem o creștere spectaculoasă în sondaje a extremei drepte în toate aceste țări.

Germania

Un sondaj recent de intenție de vot realizat de Euronews în Germania, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din această vară, a prezentat următoarele cifre (se face o comparație între lunile martie și aprilie):

• Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU), parte a principalei alianțe de centru-dreapta, a înregistrat o creștere a cotei de la 29%, la 30,2%.
• Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta, a urcat pe locul doi, cu 18,3%, înregistrând o cotă de vot în creștere cu 2,3 procente.
• Partidul Social Democrat (SPD), aflat în prezent la guvernare, s-a situat pe locul trei, înregistrând o scădere de la 17% la 15,6%.
• Verzii au coborât pe locul patru, cu o scădere de la 16% la 13% în preferințele electoratului.
• Partidul liberal-democrat (FDP) a fost singurul din coaliția de guvernare care și-a crescut ușor popularitate, de la 4% la 4,7%.

Franța

Sondajul Euronews Superpoll din aprilie indică o creștere a extremei drepte din Franța, înaintea alegerilor europene din iunie. RN-ul condus de Marine Le Pen se clasează pe primul loc cu peste 30% din intențiile de vot, în timp ce partidul lui Emmanuel Macron, Renaissance, ocupă locul al doilea, cu doar 17.5%.

Acest avans al dreptei extreme franceze ar putea influența compoziția viitorului parlament și echilibrul politic al UE, punând sub semnul întrebării stabilitatea coalițiilor pro-UE.

Rezultatele sondajului:

• Rassemblement National (RN): 31,1%;
• Renaissance (partidul lui Macron): 17,5%;
• Partidul Socialist: 12,2%.

Italia

• Fratelli d'Italia, partidul populist de dreapta al Giorgiei Meloni se pregătește să obțină cele mai multe voturi în alegerile pentru Parlamentul European din Italia (26,7%), potrivit unui alt sondaj realizat de Euronews;
• Partidul Democrat (de centru-stânga) este prognozat să ocupe locul al doilea (20,1%);
• Partidul populist de dreapta Mișcarea Cinci Stele este pe locul al treilea (15,8%);
• Partidele extremiste de dreapta Lega și Forza Italia sunt aproximativ la egalitate (cu 8,5%, respectiv 7,6%).

Spania

Partidul de extremă dreaptă VOX din Spania se bazează pe sprijinul fostului președinte american și candidat republican Donald Trump, al prim-ministrului italian Giorgia Meloni și al președintelui Argentinei, Javier Milei, printre alții, pentru a-și promova mesajul despre o Europă a națiunilor suverane înaintea alegerilor europene din iunie.

În 2023, atât Meloni (Fratelli d’Italia), cât și prim-ministrul ungar Viktor Orbán (Fidesz), precum și fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki (Lege și Justiție, PiS), i-au transmis liderului VOX numeroase mesaje de susținere.

Deși VOX rămâne al treilea partid ca mărime în Parlamentul Spaniei, în spatele PSOE (socialist) și al aliaților săi de stânga și naționaliști, precum și a Partidului Popular (EPP), partidul „ultra” a pierdut aproape 700.000 de voturi în alegerile generale anticipate din 23 iulie anul trecut, conform EFE.

În cel mai recent sondaj Politico, din luna aprilie, ordinea preferințelor la urne era următoarea:

• Partidul Socialist (S&D) - 33%
• Partidul Popular (PPE) - 33%
• Vox (ECR) - 11%
• Sumar (neafiliat la un grup politic european, deschis la colaborări cu Stânga Unită și Verzii) - 8%

Olanda

Potrivit unui nou sondaj de opinie, Olanda este de așteptat să facă o schimbare decisivă către dreapta în alegerile europene din luna iunie, 25% din alegători sprijinindu-l pe liderul de extremă dreapta Geert Wilders, în conformitate cu victoria sa zdrobitoare din alegerile generale de anul trecut.

Conform sondajului Ipsos I&O, o victorie de această amploare i-ar oferi partidului lui Wilders, Partidul Libertății (PVV), nouă din cele 31 de locuri în Parlamentului European alocate Olandei, o îmbunătățire semnificativă față de 2019, când partidul a obținut 3,5% din voturi și nu a câștigat niciun loc în Parlamentul European.

În țară, deși a câștigat 37 de locuri în Parlamentul Țărilor de Jos de 150 de locuri în noiembrie, Wilders nu a reușit până acum să formeze o coaliție cu alte partide de dreapta și a acceptat deja cu greu că nu va fi prim-ministrul de extremă dreaptă al țării, deși a ieșit victorios la urne.

În conformitate cu alegerile generale, sondajul arată că problemele cheie pentru alegători pe 6 iunie vor fi migranții și solicitanții de azil (46%), schimbările climatice (33%) și insecuritatea internațională (30%). Rezultatul acesta este în contrast puternic cu un sondaj recent Eurobarometru privind opinia publică internă a UE, care sugerează că schimbările climatice sunt prioritatea principală pentru 51% din populația olandeză.

Potrivit ultimului sondaj Politico, preferința la vot în Olanda este următoarea:

• PVV (33%);
• Partid Laburist & GroenLinks (17%);
• VVD (10%);
• D66 (7%).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News