Este procentul mare, mic, moderat? Chiar contează omisiunea de marcare prin ghilimele dacă ai specificat, totuși, de unde vine frazarea cu ideea asociată? Este chestiune de stil pur și simplu? Și de ce începem investigația cu liceul și nu cu studiile doctorale, spre exemplu?

La astfel de întrebări răspund, pe scurt, în continuare, folosind date din amintitul sondaj pe integritate academică (IA), realizat online în licee bucureștene, la pragul dintre anii 2020 și 2021. El a fost conceput și aplicat astfel încât rezultatele să poată fi comparate cu cele ale unui sondaj similar, efectual în 2018 în rândul studenților din Universitatea din București. Este un mod de a intra în discutarea argumentată empiric a integrității academice, în formare încă din liceu. 

În graficul de mai jos sunt comparate evaluările elevilor din licee bucureștene cu cele ale studenților din Universitatea București pe șase criterii de IA. În chestionarele de sondaj s-a solicitat celor intervievați să aprecieze „cât de grave sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, acțiunile de…” – și erau specificate, în termenii din grafic, abaterile de la bunele practici de IA. Răspunsurile au fost date pe o scală de la 1 („nu este o abatere”) la 5 („abatere foarte gravă”).

Figura 1. Practici de nerespectare a integrității academice considerate ca fiind grave sau foarte grave de către liceeni (2020) și studenți (2018) (%) 

Desigur, ne așteptăm ca elevii de liceu, mai puțin informați și formați pe temă, să fie mai toleranți la fraudele intelectuale menționate în chestionar și reluate pentru prezentare în grafic. Diferențele pe care le înregistrăm, însă, prin compararea celor două sondaje sunt foarte mari. „Rigoriștii” din licee, în procent de 17% pe dimensiunea dată, susțin, spre exemplu, că este grav sau foarte grav dacă prezinți pasaje traduse dintr-o limbă străină, fără ghilimelele de rigoare, ca și cum te-ai referi la idei și frazări proprii. Complementar, rezultă că cei toleranți, susținând variantele de răspuns „nu este o abatere”, „gravitate redusă”, „gravitate medie”, reprezintă, pe criteriul în discuție, peste 80%. Ponderea corespunzătoare în sondajul printre studenți este mult mai mică, de numai 41%. De unde vine această toleranță la frauda intelectuală de două ori mai puternică în licee decât la facultate?

Pornind de la astfel de comparații între cele două sondaje am aprofundat, pentru materialul de față, semnificația pe care o are tolerață la două tipuri de citare incorectă legată de a) paragrafele în traducere proprie, prezentate ca și cum ar aparține semnatarului de material, nu autorului din care s-a tradus și de b) omiterea ghilimelelor în preluarea unor segmente de text de peste 10-15 cuvinte, fără marcarea lor ca citat prin ghilimele, dacă este indicată sursa bibliografică.

De unde vine toleranța mare la frauda intelectuală?

Deși ponderea celor cu toleranță la plagiat este foarte mare, datele din sondaj indică determinări multiple ale acesteia. Contează, firește, în primul rând, elevul prin performanțele sale școlare. În al doilea rând, influențează foarte mult și mediul uman al liceului dat de profesori și de colegii elevi. A treia categorie de factori este legată de calitatea actului educațional din perspectiva abordării temelor de integritate. Și, în al patrulea rând, sondajul a identificat impactul atitudinal al tipului de liceu prin specializarea dată și prin mediul de localizare.

Dacă în liceu ponderea colegilor care încalcă cele șase reguli de bună practică (vezi graficul 1) este mare, atunci și toleranța personală la fraudă este foarte mare. Logica e simplă, de tipul „dacă celor mai mulți dintre colegii mei nu le pasă de regulile de onestitate în domeniul academic, eu de ce să fiu altfel decât ei?”, „așa este la noi”. La fel și cu influența profesorilor. Dacă aceștia sunt percepuți, majoritar sau în proporție semnificativă, ca fiind foarte toleranți la plagiat, improvizează în predarea lecțiilor, nu citează corect, închid ochii la evaluările unor materiale alcătuite fraudulos de către elevi etc., atunci, statistic vorbind, tendința este ca și elevul să aibă un comportament similar prin lipsa de onestitate. De notat că lipsa de onestitate a profesorului se reflectă mai mult asupra modului de citare prin marcarea corectă/incorectă a textelor preluate decât în cazul abaterilor asociate cu prezentarea unor traduceri ca fiind texte proprii.

O altă sursă semnificativă a practicilor negative sub aspectul integrității este asociată cu absența predării explicite, la clasă, a regulilor de IA. Tendința de a plagia prin preluarea abuzivă a unor traduceri este accentuată în special la clasele la care nu au fost predate reguli de redactare corectă, de respectare a IA. Condiția simplă, formală, de a exista un cod de etică al liceului, citit de cât mai mulți dintre elevii acelui liceu, este, iarăși, una care contează. Plagiatul rezultat atât prin omiterea ghilimelelor de marcare a textelor preluate (sau prin indentarea unor astfel de texte, dacă acestea sunt de mai mare întindere) cât și prin preluarea abuzivă a unor paragrafe traduse este mai frecvent în liceele în care, chiar dacă există un cod de etică, acesta nu este citit de elevi.

În liceele de mate-info sau cu profil tehnologic faptele de abatere de la bunele practici de IA par să fie mai puțin frecvente decât în liceele de alt profil. Poate fi vorba de un efect al conținutului predat, în sensul că disciplinele care țin de științele exacte descurajează, prin ele însele, lipsa de onestitate în pregătirea intelectuală. În mediul tematic al unor astfel de licee se pare că oportunitățile de fraudă intelectuală sunt mai reduse.

De ce în liceele din sectorul 1, printre cele mai dezvoltate din capitală, intoleranța la frauda intelectuală este maximă? Ar fi de aprofundat tema, cu date suplimentare. Poate fi vorba de calitatea profesorilor, de modul de organizare în licee, de impactul familial etc.

A fi în clasele terminale de liceu (penultima și ultima) pare să favorizeze, în sine, în mai mare măsură, cultura și comportamentele de IA.

În toată această serie de condiționări, rămâne semnificativă și calitatea performanțelor educaționale. Elevii cu note mari, indiferent de profesori, colegi, profil liceal etc., tind să fie mai puțin toleranți cu fraudele intelectuale (vezi raportul de cercetare publicat în Sandu, Vasile, Ilinca 2021). Firește, cine învață mai bine, în genere, știe și aplică în mai mare măsură regulile de IA și are atitudinea corespunzătoare pe această temă.

Desigur, în ecuația explicării atitudinii față de IA au contat și factori mai greu de cuantificat. Este posibil ca parte din „superioritatea” liceenilor față de studenți în toleranța la fraudele de IA (Figura 1) să provină, în sondaj, și din efectul de pandemie COVID-19. Posibil ca învățământul online, așa cum a fost organizat în perioada 2020-2021, să fi favorizat într-o anume măsură practicile negative în domeniul IA. Am putea testa o astfel de ipoteză numai în situația în care ar exista o replicarea sondajului asupra studenților în condiții de stare de sănătate publică similare cu cele trăite în perioada sondajului efectuat asupra liceenilor – sau viceversa.

Sondajul asupra liceenilor bucureșteni nu a inclus, pentru a evita o durată prea mare a timpului de completare, întrebări referitoare la posibilele autojustificări sau justificări de principiu în nerespectarea regulilor de IA. Justificări de tipul „numai gradul de similitudine determinat cu soft specilizat contează”, „marcarea prin ghilimele se face numai pentru segmente de text mai mari de x cuvinte” sau „tot ceea ce este pe internet este public, se poate prelua oricât și oricum” nu au fost investigate în sondajul asupra liceenilor. Date parțiale pe temă apar în sondajul asupra studenților (Sandu et al. 2019). Aici aș menționa numai că absența oricărei referințe la numărul de cuvinte succesive care pot fi preluate fără marcare prin ghilimele este, foarte probabil, unul dintre factorii care încurajează plagiatul în licee și nu numai. Limitări de tipul celor menționate în spațiul academic american, cu raportare la un prag de opt cuvinte, sau similar, ar putea fi utile (Babbie, 2020). Precizări de practici pozitive sau deficitare în domeniu care să contextualizeze analiza de sondaj de aici pot fi văzute, spre exemplu, în CNECSDTI (2021). 

Implicații

Departe de a fi suficient, sondajul asupra IA în liceele bucureștene trimite la câteva ținte de politică în domeniul integrității. Identificarea factorilor care favorizează toleranța foarte mare la încălcarea bunelor practici în domeniu permite, totuși, formularea unor astfel de ținte. Elaborarea și studierea unor coduri de etică specifice pe licee sau pe grupuri de școli liceale ar fi un bun exemplu de urmat. În al doilea rând, încorporarea explicită a unor recomandări de bună practică în domeniu la cât mai multe materii poate fi, iarăși, de folos nemijlocit. Identificarea măsurilor preventive pentru evitarea plagiatului și discutarea lor deschisă la clasă se înscrie în aceeași serie. Greu de spus cum poți face ca numărul profesorilor model de IA să fie cât mai mare. Cert este că modelul de profesor bun sau rău contează foarte mult.

Este, evident, nevoie de mai multe cercetări care să abordeze problematica IA în licee și, pe această cale, să fie identificate probleme, factori, contexte, soluții, de folos în fundamentarea unor politici educaționale în domeniu.

Referințe

Babbie, E. R. (2020). The practice of social research. Cengage learning.

CNSCSDTI. (2021). Ghid de integritate în cercetarea științifică . Disponibil la t.ly/orAA . Consultat 10 februarie 2022.

Sandu, D., Vasile, M., Ilinca, C. (2019). INTEGRITATEA ACADEMICĂ LA STUDENȚI. Sondaj în Universitatea din București, Editura Universității din București. Disponibil la t.ly/d29R. Consultat 10 februarie 2022.

Sandu, D., Vasile, M., Ilinca, C. (2021), INTEGRITATEA ACADEMICĂ LA LICEENI. Sondaj în liceele din București. IntegALi.Editura Universității din București. Disponibil la   t.ly/KsKW. Consultat 10 februarie 2022.

Note

Sursa de date : sondaj INTEGUNIV 2018 (Sandu, Vasile, Ilinca 2019) și sondaj IntALi 2021. Exemplu : 18% dintre liceeni din București, incluși în sondaj, consideră că este grav dacă preiei informații de pe internet dar nu citezi sursa iar la studenți ponderea respectivă era de 3.6 ori mai mare, respectiv de 64%.

Sursa de date: sondaj IntegALI.Modele de regresie multiplă. Nivel de semnificație (p) a coeficienților de regresie*** 0.001, ** 0.01, * 0.05. Impact negativ -, impact pozitiv.  Prin italice am marcat predictorii de tip variabilă dihotomică pentru care prezența atributului este notata cu 1 iar absența lui cu 0.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News