Data publicării:
• Cine pune Diaspora să plătească taxe în România-o nouă întrebare de la Bogdan Chirieac
Cel puțin două state în această lume - SUA și Israelul - își obligă cetățenii să le plătească taxe, indiferent unde ar lucra în lumea largă. Bogdan Chirieac pleacă de la cazul româncei care, în Anglia, nu a protestat față de lista de așteptare pentru internarea în spital, dar în România cerea carantină în hotel de cinci stele. Și lansează o întrebare grea, într-un editorial scris pentru DCNews:
Cine pune Diaspora să plătească taxe în România?
30 de milioane de americani - din 315 milioane - nu au asigurare medicală. Ca urmare, chiar dacă erau puși în genunchi de Covid-19, spitalele americane nu-i tratau. În America, abordarea este incredibil de pragmatică, nu doar pentru noi, românii, ci și pentru europeni în general. N-ai plătit, nu beneficiezi de servicii, fiindcă rezultă că altcineva este obligat vrând-nevrând să plătească pentru tine. A fost nevoie de intervenția președintelui Trump, pentru ca și americanii fără asigurare medicală să poată fi tratați.
Am citit cu interes postarea româncei care trăia cu soțul si copilul în Marea Britanie. Soțul avea hernie de disc și s-a dus la spital. Acolo i s-a dat... un nurofen și i s-a spus "mai vino, matale, peste o lună-două". Firește că familia s-a întors în România, unde a intrat în carantina plătită de stat. Am aflat de la d-na respectivă că nu era camera curată și mâncarea nu era de hotel de 5 stele. În Marea Britanie, unde familia muncea, nu existau niciun fel de pretenții. În România, unde nu se plătesc taxe, familia era brusc numai cerințe și dorințe.
Pentru noi, pentru români, lucrul acesta ar putea să pară absurd. Sunt cetățean american sau israelian și lucrez în Germania sau în România, cum adică să plătesc taxele într-o țară în care poate n-am călcat de decenii, dar al cărei cetățean am rămas în continuare? Ei bine, lucrurile stau chiar așa. Desigur, există acordul de evitare a dublei impuneri, iar SUA sau Israel își pot impune punctele de vedere în fața celor mai multe dintre capitale. Atunci când nu se întâmplă asta, ești obligat să plătești de două ori taxele.
Nu ne putem aștepta ca guvernul să lanseze lucrări de infrastructură
Se zice că, în afara României, plecați în ultimii 30 de ani ar fi peste 4 milioane de cetățeni români. Ei contează la vot, în România, la alegerile europarlamentare și la cele prezidențiale. În mod real, Bucureștiul nu face nimic pentru ei, iar politicienii au mare grijă să nu-i supere. Între timp, România a avut și europarlamentare, și prezidențiale. Poate că, în criza coronavirus, există un interval important în care statul român își poate regla relația cu cetățenii din afara granițelor.
Am fost impresionat de faptul că, în fața urgiei, circa 1,5 milioane de români s-au întors acasă. Pentru prima dată, avem o dovadă palpabilă că românii se vor întoarce, fiecare atunci când va putea, înapoi acasă. În toată criza corona este, probabil, singura veste bună. Acest pământ numit România își va aduna, mai devreme sau mai târziu, copiii înapoi. Desigur, acum momentul nu e prielnic. În mod clar, nimeni nu mai are nicio așteptare în România din partea tripletei înspăimântătoare Orban-Câțu-Violeta Alexandru. Nu ne putem aștepta ca guvernul actual să lanseze lucrări publice de infrastructură și alte investiții, pentru ca să rețină în țară măcar jumătate dintre românii întorși acasă. Pe scurt, când criza se va fi risipit, cei mai mulți dintre românii întorși vor pleca iarăși în bejenie. Asta nu înseamnă că un nou guvern al României, liberal, socialist sau de uniune națională, nu îi va putea readuce acasă.
Contribuții la Sănătate și pensii
În schimb, încă de pe acum, liderii partidelor politice din România se pot gândi absolut nepopulist inclusiv la viitorul acestor oameni. Viitor care, se pare, va fi la un moment dat în România. Sigur că, dacă românii lucrează în Italia nu pot plăti taxe în România, mai ales că mulți lucrează la negru. În schimb, oamenii aceștia pot plăti o asigurare medicală modică Administraţiei de la Bucureşti, printr-o aplicație pe telefonul mobil. La fel își pot plăti, tot prin aplicație electronică, și câțiva euro pentru pensie. Sigur că discursul unuia ca Ludovic Orban va fi ceva de genul "E o blasfemie! Oamenii aceștia trimit euro în țară! Fără ei România era de mult la pământ, furată ciuma roșie!". E motivul pentru care acest guvern va rata o ocazie uriașă. În schimb, peste câteva luni, prin dezbatere, prin informare, prin bună înțelegere, românii din diaspora ar putea plăti, la început absolut benevol, un sistem de taxe în România.
Sigur că, din pricina corupției din sistemul medical, mulți români, care nu mai plătiseră asigurări medicale de zeci de ani, veneau în România și se tratau, chipurile, în urgență, la stat, pentru diverse afecțiuni. Este modalitatea obișnuită prin care taxele plătite de cei 5 milioane de angajați români din mediu privat sunt repartizate și bugetarilor, și pensionarilor, și copiilor lor, și asistaților social, și diasporei.
Dacă în România s-ar proceda ca în SUA sau ca în oricare alt stat european, atunci încă 4 milioane de cetățeni români ar contribui, cu câțiva euro pe lună, la bugetul de sănătate. Mai mult, dacă le ceri și bani pentru pensie, mulți te vor înjura acum, dar peste 10 sau 20 de ani îți vor mulțumi și vor avea o bătrânețe cât de cât liniștită, la ei acasă, în țara unde s-au născut.
Drepturile înseamnă și obligații
A cere Diasporei, în acest moment, să plătească măcar sănătatea și contribuția la pensii va isca, pe rețelele sociale, o uriașă revoltă. Chiar dacă orice om politic vă va spune public că nu e o idee bună, în realitate lucrurile vor ajunge tot aici. Ești cetățean român - ai drepturi, dar și obligații. Fiecare român întors acasă a fost în dreptul său să pună în grav pericol sănătatea și viața altor români. Administrația a trimis avioane după cetățeni aflați în Italia sau Spania, pentru a-i aduce acasă, pe cheltuiala românilor care au plătit taxe și impozite în tară.
Marii oameni politici ai unei națiuni sunt cei care iau decizi dificile, în momente dificile. Așa cum a fost, de exemplu, președintele Emil Constantinescu, care, în 1999, și-a sacrificat candidatura la președinție permițând avioanelor NATO să survoleze România în drumul lor către bombardarea fostei Iugoslavii.
Repet: nu sunt așteptări de la Ludovic Orban. El a întârziat măsurile anticovid cerute de specialiști, fiindcă avea nevoie de voturile din Diaspora la parlamentarele anticipate. Președintele Iohannis, în schimb, nu mai are mize electorale. Miza sa este doar cartea de istorie. Chiar dacă pare astăzi o măsură antidiaspora, plata de taxe este atât în favoarea celor care le plătesc, cât și în favoarea românilor rămași acasă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News