Cine are un rol cheie în transmiterea tradițiilor românești în diaspora. Valeriu Barbu: Ei sunt români în adevăratul sens al cuvântului!
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Gabriela Ungureanu
WhatsApp
Port popular românesc Foto: Pxhere
Port popular românesc Foto: Pxhere
Valeriu Barbu, fondatorul Cenaclului românesc de la Roma, a fost invitat la dezbaterea "Tradiții românești în diaspora - Ediția I", organizată de ȘtiriDiaspora.ro, unde a vorbit despre importanța educației și a familiei, în transmiterea tradițiilor românești în afara granițelor țării.

În cadrul dezbaterii moderate de Gabriel Nuță-Stoica, Valeriu Barbu a punctat și faptul că "România este cel mai mare exportator de tradiție și cultură populară, cel puțin din spațiul UE".

"În opinia mea, România este cel mai mare exportator de tradiție și cultură populară, cel puțin din spațiul Uniunii Europene! De ce spun aceasta? Pentru că oriunde mergem în marile țări ale Europei vedem ia românească și nu doar atât. Vedem tot ceea ce ține de tradiție! Nu cred că acest lucru se întoarce și către România. Poate ați umblat mai mult sau ați trăit în România și ați văzut următorul lucru: Comunitățile străine, respectiv germanii, austriecii, olandezii, italienii și alte comunități nu aduc atâtea tradiții populare cât ducem noi afară.

În ceea ce privește instituțiile statului, oricât am fi noi democratic de critici față de ele, de politică, nu avem cum să nu recunoaștem eforturile instituțiilor din ultimii ani. De exemplu, dacă facem o paralelă despre cum arăta comunitatea românească din afara granițelor, ce făcea și ce relații avea cu instituțiile, în urmă cu 10 - 15 ani, și ce se întâmplă acum! Este un salt calitativ net superior, o implicare și o organizare temeinică, lucru care merită lăudat, chiar dacă mai este loc să facem mai mult, mai bine", a spus Valeriu Barbu.

Rolul educației și familiei în transmiterea tradițiilor 

"Dumneavoastră aveți o experiență bogată, pentru că trăiți de atâția ani acolo, în străinătate, cât de important este rolul educației și familiei în transmiterea acestor tradiții? Mai exact, în contextul actual, cum pot comunitățille românești să adapteze și inoveze tradițiile, astfel încât să le facă relevante?", a întrebat Gabriel Nuță-Stoica, redactor-șef adjunct ȘtiriDiaspora. 

"Atunci când folosim cuvântul educație, ne ducem strict la familie. Aici nu vorbim de instrucție, de școală, ci de educație. Educația nu o face școala, știm foarte bine asta, pentru că ea instruiește. Prin urmare, familia, respectiv dacă adulții nu au o atracție puternică, nu au o regăsire identitară în tradiție, în cultură, au astfel puțin să le ofere copiilor lor! Am foarte multe exemple în acest sens, în care părinții care au iubit acasă tradițiile, au fost români în adevăratul sens al cuvântului au transmis aceasta și copiilor. Și au făcut-o într-un mod firesc! Era normal să se întâmple aceasta, țineau foarte tare ca odraslele lor să aibă apartenență și respect față de originea părinților. Vă spun aceasta, pentru că foarte mulți copii sunt născuți în afara granițelor și o să rămână acolo, din păcate", a mai spus Valeriu Barbu, în cadrul dezbaterii "Tradiții românești în diaspora - Ediția I", organizată de ȘtiriDiaspora.ro.

Vezi mai multe în video:

Citește și - Românii plecați în SUA acum 100 de ani păstrează tradițiile peste ocean prin nepoți. Vlad Pufu: "Vorbesc foarte bine limba română"

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel