Urmărește emisiunea live
Cinci decenii de la finala Cupei Davis dintre România şi SUA. Ion Ţiriac: Cel mai trist rezultat al carierei mele. N-am ştiut să trimit Securitatea după Năstase
Data publicării:
Autor: Florin Răvdan
WhatsApp
Sursa: Agerpres
Sursa: Agerpres
La jumătatea lunii octombrie a anului 1972, România a jucat finala Cupei Davis la tenis contra SUA. Meciurile s-au disputat la Bucureşti, însă tricolorii au scăpat trofeul printre degete. 

Ion Ţiriac, unul dintre principalii componenţi ai lotului României de la acea vreme alături de Ilie Năstase, afirmă acum, la 50 de ani distanţă, că "a fost cel mai trist rezultat al carierei mele de jucător de tenis". 

"Amintirile sunt foarte frumoase, dar rezultatul meu e foarte trist. Adică ăsta a fost cel mai trist rezultat al carierei mele de jucător de tenis. Aveam șansa să câștig și eu o dată un «Campionat Mondial» și mi-a scăpat printre degete! Probabil că asta e viața de sportiv, n-ai ce să-i faci. Astea sunt amintirile”, spune Țiriac, pentru GSP

CITEŞTE ŞI Ion Țiriac dă cărțile pe față despre Serena Williams. O știe de la 15 ani. ”Dar viaţa schimbă lumea, banii schimbă persoanele”

Ţiriac a luat mare parte din vina eşecului asupra sa, dar nu l-a uitat nici pe Ilie Năstase. 

"Toată lumea spune: Năstase, Năstase, Năstase. Nu, are și Țiriac vina lui! Vina mea e că n-am mai avut benzină la 33 de ani, în ziua a treia, din nou în cinci seturi, cu Stan Smith. Tot așa pierdusem cu el și în '69, tot în cinci seturi, tot așa am pierdut și în Carolina, de la 2-0 la seturi cu Froehling (n.r. - în 1971, tot contra Statelor Unite, înfrângere în 5 seturi cu Frank Froehling) și așa mai departe. Să pierzi un dublu pe care cu un an înainte îl câștigaserăm în trei seturi, la ei acasă... să-l pierzi în felul în care l-am pierdut?!

Sigur că e de vină și Ilie Năstase, dar sunt de vină și eu că n-am știut să-l stăpânesc pe Năstase sau n-am știut să trimit, ce era aia?, Securitatea după el. Și în loc să vină lunea în săptămâna finalei de Cupa Davis, trebuia să vină cu trei săptămâni înainte, cum am venit eu! 

Eu mă antrenam 6-7 ore pe zi cu cehul Jan Kukal, eu l-am plătit să vină, cădeam jos fizic, iar el spunea: «Încă-un sfert de oră, încă-un sfert de oră». Ei, uite că sfertul ăla de oră totuși nu mi-a ajuns. Asta e istoria... Nu mi-o mai aminti! A fost foarte frumos, dar asta e. 

Domnul Năstase are atâtea Grand Slam-uri, e personalitatea care e, dar Țiriac, săracul, era bine să aibă și el un titlu. Asta e, n-am ce să mai fac”, oftează fostul mare jucător.

Ce îşi reproşează Ion Ţiriac 

"Au circulat tot felul de legende pe marginea acelei finale cu americanii. S-au insinuat lucruri despre cum v-ați prezentat. Era a treia finală, după cele de la Cleveland în 1969, 0-5, și Charlotte 1971, 2-3. Nu doar iubitorii de tenis, ci și specialiștii ne considerau favoriți", a întrebat reporterul GSP.

"Știu tot ce s-a scris și s-a vorbit. Adevărul meu este că îmi reproșez că ajunsesem târziu la București. În plus, venisem obosit după un sezon intens de turnee în America", a completat Ion Ţiriac.

VEZI ŞI Ion Țiriac a dezvăluit cum ar pune capăt războiului din Ucraina: „Dacă aș fi împăratul Europei, asta aș face!”

Nicolae Ceauşescu se interesa zilnic de Ilie Năstase 

Potrivit unui personaj-cheie al acelor zile, căpitanul nejucător Ștefan Georgescu, "tovarăşul (Ceauşescu) dădea telefon în fiecare zi: Ilie cum se simte, a dormit bine? La câteva ore distanţă, din nou: Ilie a mâncat bine?”. 

CITEŞTE ŞI Când s-a simțit Ion Ţiriac foarte bogat. "Este singurul lux pe care mi-l permit"

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel