Misiunea Tianwen-3 a țării ar urma să efectueze două lansări „în jurul anului 2028” pentru a preleva mostre de pe Marte, a declarat Liu Jizhong, șeful misiunii, la un eveniment dedicat explorării spațiului îndepărtat, desfășurat săptămâna trecută în provincia Anhui din estul Chinei.

Lansarea planificată pentru această misiune este mai ambițioasă decât ținta din 2030 anunțată de oficialii spațiali la începutul acestui an, deși calendarul a fluctuat în ultimii ani. O lansare în 2028 pare să revină la un plan descris în 2022 de un om de știință senior implicat în programul Tianwen – un profil de misiune care ar aduce mostrele înapoi pe Pământ până în 2031.

Cele mai recente declarații vin după succesul istoric al Chinei din iunie, când a reușit să recupereze primele mostre de pe fața îndepărtată a Lunii.

Progresele Chinei

Acestea au loc în contextul în care un efort comun al NASA și al Agenției Spațiale Europene pentru prelevarea mostrelor de pe Marte este încă evaluat, pe fondul preocupărilor legate de buget, complexitate și riscuri. Agenția spațială americană, care a aterizat pentru prima dată pe Marte acum câteva decenii, a declarat că analizează planuri mai rapide și mai accesibile pentru a obține rezultate într-un timp mai scurt, comparativ cu un plan care ar fi returnat mostrele în 2040.

Să devină prima țară care aduce mostre de pe Marte ar fi o realizare semnificativă pentru ambițiosul program spațial al Chinei și pentru "visul etern" declarat de liderul Xi Jinping de a transforma țara într-o putere spațială.

Progresele Chinei – inclusiv misiuni lunare fără echipaj și stabilirea propriei sale stații spațiale orbitale – vin în contextul în care Statele Unite și alte țări și-au intensificat propriile programe spațiale, pe fondul unui interes tot mai mare pentru accesul potențial la resurse și beneficiile științifice ale explorării lunare și a spațiului îndepărtat.

O prioritate cheie a misiunii Tianwen-3 a Chinei va fi căutarea urmelor de viață pe Marte. Misiunea va încerca, de asemenea, să realizeze progrese tehnice în prelevarea de mostre de pe suprafață, decolarea și ascensiunea de pe suprafața marțiană, precum și întâlnirea unei nave spațiale în orbita lui Marte, a declarat Liu săptămâna trecută, conform presei de stat chineze.

Într-un interviu separat pentru CGTN, divizia internațională a televiziunii de stat chineze, Liu a subliniat provocările legate de această misiune, care este planificată să implice două lansări inițiale de rachete și o lansare fără precedent pentru a returna mostrele.

„Misiunea de întoarcere necesită o lansare de pe suprafața lui Marte. Este, de fapt, o lansare mică de rachetă – așadar, va fi foarte dificil să asigurăm că întregul zbor este fiabil,” a spus el.

China va colabora la nivel internațional în cadrul acestei misiuni, inclusiv transportând încărcături utile ale altor țări și împărtășind mostre și date, precum și planificând cercetări viitoare pe Marte, a mai declarat Liu.

Misiuni pe Marte

Marte a fost de mult timp văzută de oamenii de știință ca o destinație esențială pentru cercetare, care ar putea dezvălui informații despre existența vieții în afara Pământului – și despre originile noastre în sistemul solar.

Seria de misiuni de explorare planetară Tianwen a Chinei, al cărei nume se traduce aproximativ prin „întrebări către ceruri”, a avut primul succes în 2021, când sonda Tianwen-1 a ajuns pe orbita lui Marte și a trimis roverul Zhurong pe suprafața planetei.

Aterizarea roverului Zhurong pe 15 mai 2021, într-o vastă câmpie cunoscută sub numele de Utopia Planitia, a făcut din China a treia țară, după Uniunea Sovietică și Statele Unite, care a reușit să asolizeze pe planetă, aflată la o distanță de peste 48 de milioane de km de Pământ la cel mai apropiat punct.

Misiunea principală a roverului a fost să caute semne de viață străveche și să investigheze mineralele, mediul și distribuția apei și gheții.

Datele returnate din analiza inițială a roverului asupra bazinului au sugerat că bazinul Utopia Planitia a conținut apă în urmă cu zeci de milioane de ani, într-o perioadă în care mulți oameni de știință credeau că Marte era uscată și rece, conform unei cercetări din 2022.

Roverul a fost proiectat să funcționeze timp de 90 de zile pe Marte, dar a continuat să opereze timp de 358 de zile și a parcurs 1.921 de metri pe planetă. A intrat în hibernare în mai 2022, din cauza a ceea ce oamenii de știință chinezi au descris drept o „acumulare imprevizibilă” de praf.

Statele Unite au realizat prima lor aterizare pe planetă în 1976, cu misiunea Viking 1, care a inclus un modul de aterizare care a funcționat mai mult de șase ani. A fost o performanță care a depășit sonda spațială Mars 3 a Uniunii Sovietice, care a aterizat pe suprafața marțiană în 1971, dar a transmis semnal doar aproximativ 20 de secunde.

Cea mai recentă aterizare americană pe Marte a fost cea a roverului Perseverance al NASA, care a ajuns în craterul Jezero în 2021 și, de atunci, a colectat mostre care vor fi returnate pe Pământ într-o etapă ulterioară.

Șeful NASA, Bill Nelson, a numit mai devreme anul acesta misiunea planificată de returnare a mostrelor marțiene drept „una dintre cele mai complexe misiuni întreprinse vreodată de NASA”.

Agenția spațială americană a anunțat în aprilie că este în căutarea unor metode noi și inovatoare pentru a preleva mostre de pe suprafață, după ce planul bugetar a crescut la până la 11 miliarde de dolari, cu un orizont de timp pentru returnarea mostrelor până în 2040. În iunie, NASA a anunțat că susține o serie de studii de 90 de zile pentru a găsi metode „mai accesibile și mai rapide”, conform CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News