În 1994, China a întins o mână României, prin vizita premierului de-atunci la București. N-am știut să profităm. În 1999, președintele Emil Constantinescu deschidea ușa Chinei pentru România. Din nefericire, din nou nu am fost pregătiți să trecem prin ea. În 2004, premierul Năstase se punea în pericol fizic efectuând o vizită în China, în timpul epidemiei de SARS, cumplita gripă asiatică. Năstase își pregătea asaltul asupra Chinei, în viitoarea sa calitate - pe care era convins că o va obține - de președinte al României. În decembrie 2004, odată cu venirea lui Traian Băsescu la Cotroceni, relațiile au înghețat.

Premierul Ponta a făcut un gest curajos în acest an. În iulie, s-a dus în China, unde s-a întâlnit cu premierul și președintele. Astăzi, premierul Li Keqiang a sosit la București, pentru a se întâlni nu doar cu Ponta, ci și cu șefii guvernelor a peste o duzină de state Central și Est europene. Categoric, după summit-ul NATO de la București, din 2008, aceasta este cea mai importantă acțiune de politică externă și, probabil, cea mai importantă acțiune economică, de la Revoluție încoace, cu excepția admiterii României în Uniunea Europeană.

Dacă ar fi să luăm în calcul numai această acțiune, mandatul lui Ponta ca premier nu s-a desfășurat degeaba. Premierul Li nu a venit în România singur, ci împreună cu reprezentanții a 300 de companii, cele mai multe internaționale, cu cifre de afaceri de zeci de miliarde de dolari. Patru miniștri ar putea fi vedetele acestei vizite: Constantin Niță, cu proiecte în energie de peste 4 miliarde, Ramona Mănescu și Dan Șova, cu proiecte de infrastructură de sume asemănătoare, Daniel Constantin, cu exporturi agricole în China, asigurate prin contracte ferme de minimum 1 miliard pe an.

Vizita este atât de importantă încât, în mod paradoxal, a provocat o reacție virulentă a Bruxelles-ului. Într-un comunicat oficial, acesta a condamnat inițiativa Bucureștiului, afirmând că RP China trebuie să dialogheze cu Bruxelles-ul și nu doar cu o parte a Europei prezentă pentru trei zile la București. Comunicatul este cu atât mai ciudat, cu cât vizitele în China ale cancelarului Merkel și președintelui Sarkozy au fost mediatizate, la vremea lor, în stilul unor meciuri de fotbal. Buletinele de știri se opreau și se anunța semnarea de noi contracte, prin care China cumpăra de la avioane la trenuri și automobile din Germania și Franța.

Este pentru prima dată de la admiterea României în Uniunea Europeană când Bucureștiul face un gest de demnitate în raport cu Bruxelles-ul, având o poziție proprie, neobedientă, față de mai marii Comisiei Europene.

Îmi doream enorm ca vizita să nu fie umbrită de vreo reacție necontrolată a președintelui Traian Băsescu, cel care l-a criticat în vară pe Victor Ponta “fiindcă s-a dus în China fără mandat”. Între timp, dl Băsescu nu s-a putut abține și a convocat, aberant, CSAT-ul. În Ambasada Chinei la București toți diplomații vorbesc la perfecție limba română. Cu siguranță, jocurile politice de la București nu sunt în niciun fel străine Beijing-ului. Și totuși, un gest necontrolat de genul „trimit bugetul la CSAT sau Curtea Constituțională” poate să mai întârzie cu un an demararea investițiilor.

În noiembrie 2013, se petrece la București ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în urmă cu opt ani. Bine ancorată în NATO și Uniunea Europeană, România ar fi trebuit să privească spre Est, spre China și Rusia. Întârzierea se măsoară în reduceri substanțiale de PIB, în pierderea a sute de mii de locuri de muncă, în absența autostrăzilor și a centralelor energetice.

Ca un bătrân ziarist care a vizitat și China și America, îmi rămân în minte două fraze. Prima, este aceea rostită de vicepreședintel Joe Biden în octombrie la Casa Albă, la întâlnirea cu Victor Ponta: “Victor, ce vrei să faci cu România?” A doua, este declarația premierului Li: “Relațiile chinezo-române sunt excepționale”.

România nu poate fi un partener egal nici cu SUA, nici cu China. Cine crede acest lucru este ridicol. Și, totuși, civilizația de 5.000 de ani a Chinei s-a văzut foarte bine în declarația premierului Li față de superioritatea ușor disprețuitoare a vicepreședintelui Biden.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News