„Când discuți în străinătate cu experți din alte țări din România despre România, ei cunosc niște oameni foarte buni în România care nu sunt cei celebri aici. Sunt două lumi diferite. Am avut plăcerea de a discuta cu laureatul Premiului Nobel, prof. Jean Marie-Lehn, care mi-a dat patru exemple de chimiști extraordinari români care au făcut lucruri nemaipomenite de care nu a auzit nimeni din România”, a transmis prof. dr. Constantinescu, la Academia de Sănătate.

Cea mai bună soluție ar fi ca proiectele românești să fie evaluate la Bruxelles

„Deci există o problemă fundamentală: evaluarea în țară a valorii cercetătorilor noștri. De aceea, cred că cea mai bună soluție ar fi ca toate proiectele să fie evaluate de paneluri europene la Bruxelles. Să nu mai există niciun fel de juriu în țară.

Cei mai buni cercetători români vor fi în juriile acestea și vor analiza propuneri nu numai din România. Trebuie să creăm un sistem real european de cercetare. Cercetarea este una, cercetare științifică, nu românească, nu poloneză”, a mai spus el.

Nu este vorba despre lipsa banilor, ci despre distribuirea lor către cine merită

„Eu cred că dacă, cu aceiași bani care sunt astăzi, evaluarea proiectelor s-ar face la Bruxelles, în paneluri, probabil că am selecta mai bine pe cei care vor obține finanțarea. Problema ridicată este că nu sunt destui bani. Este o problemă evidentă, că nu se acordă suficientă finanțare cercetării acolo unde merită. Degeaba facem clădiri noi prin proiecte faraonice – acele clădiri vor rămâne inutile, chiar dacă pe ele scrie institut sau centru. Nu construirea unei clădiri ne va duce la dezvoltarea cercetării, ci investiția în oameni, în tineri”, a adăugat prof. dr. Ștefan Constantinescu.

„Pentru a putea să mărim investiția în cercetare, va trebui să existe o renegociere în final a tratatului între țările Uniunii Europene pentru a reversa câteva lucruri care au fost evident greșite cum ar fi de exemplu că îngrijirea medicală este de competență națională, nu europeană. Iată, consecința a fost că atunci când a venit pandemia, Europa nu a avut mecanismele necesare care să limiteze răspândirea infecției și s-a răspuns eterogen și greu. Lucrurile acestea trebuie remediate”, a conchis el.

VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News