Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri completarea veniturilor Uniunii Europene, după retragerea Regatului Unit, printr-o taxă pe materialele plastice şi cu veniturile din comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. Michel a propus un buget al UE pentru perioada 2021-2027 de 1,074% din Produsul Intern Brut sau 1095 de miliarde de euro. El a prezentat şi aşa-numitul pachet de negociere, care va face obiectul tratativelor la nivel de şefi de stat şi prim-miniştri între cele 27 de state membre ale Uniunii, la summitul european din 20 februarie.
În urma Brexit-ului, bugetul anual al UE pierde peste 10 miliarde de euro; Regatul Unit era al doilea contributor la acest buget, după Germania. Oficialii europeni estimează însă că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care va acoperi şi sectorul transporturilor, vor aduce între 14 şi 15 miliarde de euro anual, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Punct de plecare pentru un compromis
Unele ţări cu contribuţii mari la bugetul european, cum ar fi Germania, Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca se opun însă unui buget de peste 1% din PIB şi au criticat propunerea de 1,07% prezentată anul trecut de preşedinţia finlandeză a Consiliului UE. Potrivit unor oficiali europeni de rang înalt, această valoare este însă una medie şi reprezintă cel mai bun punct de plecare pentru un compromis, având în vedere poziţiile prezentate lui Michel de guvernele tuturor celor 27 de ţări membre în ultimele două săptămâni.
Parlamentul European, de asemenea implicat în decizia asupra bugetului, doreşte ca acesta să fie de 1,3% din PIB, iar Comisia Europeană - de 1,1%. Instituţiile europene arată că Uniunea se confruntă cu noi provocări, cum ar fi combaterea modificărilor climatice şi atingerea până în 2050 a echilibrului între emisiile şi absorbţia de CO2, pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.
Michel a mai propus ca fondurile europene să fie acordate cu condiţia respectării statului de drept. Mai multe state contributoare nete la buget au insistat asupra menţinerii presiunilor asupra unor ţări ca Polonia şi Ungaria, acuzate de încălcarea principiilor democratice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Funeriu: E o greșeală fundamentală să părăsești România sau Republica Moldova pentru a te muta mai la Vest
- Cine a furat România. Cea mai mare propagandă a fost scoasă la iveală
- BANCUL ZILEI: De ziua soacrei
- Avea mici afaceri de 20 de ani în România, dar a plecat în UK, cu toată familia. ”În HoReCa, erau cele mai mari și mai grele controale. Veneau la două săptămâni și nu plecau fără... ”
- Când se termină coșmarul de pe Prelungirea Ghencea. Nicușor Dan spune de ce lucrările durează foarte mult. ”Tot timpul așteptăm unii după alții”
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- Pască fără aluat. Rețeta lui Liviu Dragnea pentru Paște 2024 / video
- Condiment folosit de Paște plin de pesticide
- De ce criptomonedele sunt „un mare nu”. Mitroi (analist de investiții): E eminamente speculativ. Creșterea vine doar din achiziția altcuiva