Linia de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti este un proiect de utilitate publică şi de interes naţional care va asigura prima legătură feroviară directă cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă (plecări-sosiri) şi, de asemenea, pentru locuitorii zonelor limitrofe, va facilita un transport direct şi rapid spre şi dinspre centrul Capitalei, informează CFR SA, printr-un comunicat remis AGERPRES.

"Proiectul "Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti" este un proiect etalon pentru sistemul feroviar românesc, care va asigura compatibilitatea infrastructurii feroviare române cu infrastructura transeuropeană de transport, prin interconectarea Aeroportului cu întreaga reţea de cale ferată a României şi cu reţeaua europeană de transport TEN-T şi respectă standarde de proiectare şi prevederile legislaţiei în vigoare ", se menţionează în comunicat.

Potrivit acestora, soluţia pentru implementarea acestui proiect implică un traseu de cale ferată suprateran, situat pe partea stângă a Străzii Drumul Gării Odăi, pe amplasamentul obiectivului urmând a fi construite doar pilele viaductului şi un drum de acces tehnologic. 

"Astfel, noua construcţie nu va afecta nici proprietăţile şi nici accesul la acestea, deoarece înălţimea viaductului va fi de minimum 7,5 m, iar distanţele măsurate de la axul căii vor avea minimum 12,18 metri şi maximum 24,28 metri. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, CFR SA va reabilita strada Drumul Gării Odăii, iar dacă va fi cazul, utilităţile existente (conducte apa, canal, reţele electrice şi de telecomunicaţii) vor fi relocate, cheltuielile aferente urmând a fi suportate tot de CNCF 'CFR' S.A", se explică în comunicat.

Din punctul de vedere al lucrărilor de terasamente, suprastructură şi lucrări de artă, tronsonul de cale ferată pentru "Faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti" este împărţit în trei zone distincte: zona I (L= 500 m) - cuprinde linia de evitare şi liniile de legătură între aparatele de cale, structura căii ferate fiind una clasică, cu terasament c.f. şi suprastructură alcătuită din cadru ţine traverse şi prism de piatră spartă; zona II (L = 930 m) - cuprinde un podeţ, terasament înalt alcătuit dintr-o structură de pământ armat cu geogrile, cu parament aproape vertical, suprastructura căii fiind clasică; zona III (L = 1520 m) cuprinde două podeţe şi un viaduct, suprastructura cf fiind alcătuită din ţine şi blocheţi izolaţi cu placă de inserţie în bază din poliuretan monocelular uniform, pentru amortizarea vibraţiilor şi a zgomotului structural.

În ceea ce priveşte viaductul de acces spre terminal T1, cu supratraversarea DN1, acesta are o lungime totală de 1.521 metri şi va fi realizat din 42 de pile şi o culee, care vor fi fundate indirect pe piloţi foraţi de diametru mare D=1,5 m, cu lungimea de 30 metri. Doar 5 dintre cele 42 de pile ale viaductului sunt prevăzute a fi construite în zona locuită, fără a fi afectate însă clădirile. În ceea ce priveşte distanţa măsurată de la marginea viaductului la faţa clădirii/locuinţei aceasta este cuprinsă între minimum 14,71 metri şi maximum 27,78 metri. Singura excepţie o reprezintă o anexă/extindere fără număr cadastral, situată la o distanţă de 8,53 metri de la marginea viaductului.

"Viaductul asigură menţinerea acceselor în zonele construite şi traversarea canalelor ANIF existente, fiind proiectat pe un traseu cu un impact mic asupra mediului înconjurător şi o flexibilitate mai mare pentru dezvoltările urbane viitoare din zonă. De asemenea, din punct de vedere al suprastructurii căii sunt prevăzute trotuare şi panouri fonoabsorbante, iar peroanele şi copertina din zona gării sunt rezemate pe infrastructuri de beton, prin intermediul unor grinzi. Banchetele pilelor sunt prevăzute cu cuzineţi pentru rezemarea suprastructurii, prin intermediul unor aparate de reazem de neopren. În vederea protecţiei antiseismice, pe riglele pilelor sunt proiectaţi opritori separaţi de suprastructură, prin intermediul unor elemente din neopren. Totodată, un alt avantaj al viaductului rezultă şi din faptul că această contrucţie va asigura gabaritul de liberă trecere de 5,67 m la DN1 şi se va racorda la parcarea aeroportului, cu respectarea gabaritului de liberă trecere în zona sensului giratoriu de acces la terminal", precizează CFR SA.

Celelalte lucrări de artă, respectiv podeţele de pe traseu, asigură şi ele o serie de facilităţi. Astfel, podeţul de la km 17+278 permite continuitatea canalului existent pe zona pe care acesta se intersectează cu terasamentul căii ferate. Albia va fi amenajată, curăţată de vegetaţie şi periată atât în amonte, cât şi în aval de podeţ. Podeţul de la km 17+562, situat în zona străzii Marin Preda, asigură traversarea unui canal ANIF de către drumul Odăii, iar podeţul de la km 18+040, situat în zona străzii Mihai Eminescu, facilitează traversarea unui canal ANIF de către drumul Gării Odăii. 

Ca urmare a extinderii drumului Gării Odăii, între strada Marin Preda şi strada Mihai Eminescu, la două benzi, cele două podeţe dalate existente se vor înlocui cu podeţe noi, se va reface albia în amonte şi aval de podeţ, prin decolmatare şi eliminarea vegetaţiei.

Reprezentanţii companii menţionează că varianta traseului căii ferate Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti are trei mari avantaje, şi anume: asigură menţinerea acceselor în zonele construite; permite o flexibilitate mai mare pentru dezvoltările urbane viitoare din zonă, deoarece asigură gabaritul de liberă trecere de 5,67 m la DN1, racordarea directă la parcarea Aeroportului (Terminalul Sosiri) şi gabaritul de liberă trecere în zona sensului giratoriu de acces la Terminal;
are un impact mic asupra mediului înconjurător.

"CNCF CFR SA, beneficiarul acestui contract de lucrări, doreşte pe această cale să asigure opinia publică şi asupra faptului că implementarea proiectului Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti Faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti respectă atât standarde de proiectare, cât şi prevederile legislaţiei în vigoare şi anume: Ordonanţa nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea SNCFR şi Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local", spun aceştia.

Totodată, reprezentanţii CFR SA semnalează faptul că prin implementarea proiectului, care cuprinde cele două contracte de lucrări Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (Faza I) şi Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoia - Baloteşti, un proiect de interes naţional, finanţat din fonduri europene şi de la bugetul de stat, sistemul feroviar românesc va înregistra o contribuţie esenţială atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, în ceea ce priveşte creşterea calităţii serviciilor transportului public de călători spre şi de la Aeroport , dar şi pentru transportul public de navetă spre şi dinspre Capitală, printr-o legătură directă şi rapidă cu trenul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News