Cetatea Alba Carolina a primit 'Recenzia de aur - 2023' din partea Google Maps, clasându-se peste Castelul Peleş sau Cetatea Oradea, a anunţat, joi, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa. 

Obiectivul din Alba Iulia a primit nota 4,8 din 5, în urma a peste 31.300 de comentarii lăsate de turişti, având cele mai bune recenzii acordate de utilizatorii Google Maps unui monument istoric din Transilvania.

"Este o mare bucurie pentru Alba Iulia să primească această distincție din partea Google, cu atât mai mult cu cât Cetatea Noastră a primit cea mai mare notă (4,8 din 5) dintre toate obiectivele turistice câștigătoare, clasându-se peste Castelul Peleș sau Cetatea Oradea și la egalitate cu Palatul Culturii din Iași.

Dincolo de nota în sine, râmân aprecierile excelente ale zecilor de mii de turiști care ne vizitează, un motiv în plus să dezvoltăm turistic Alba Iulia, pentru că asta înseamnă nu doar vizibilitate, înseamnă resurse importante pentru economia locală (unități de cazare, restaurante, localuri și alte afaceri conexe), dar și fonduri suplimentare la bugetul orașului.

Vă asigur că voi face în continuare tot ceea ce este necesar pentru a rezolva, rând pe rând, problemele municipiului și pentru a face din Alba Iulia un loc mai bun pentru albaiulieni și cei care ne vizitează", a scrie edilul  pe Facebook.

Cea mai mare şi mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, pe dealul Citadelei, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareşalul Vauban, arhitect militar francez.

Planul originar al cetății a fost trimis la Viena și aprobat de prințul Eugeniu de Savoia la 18 aprilie 1714, acesta împreună cu ordinul de începere a lucrărilor fiind înmânat la 26 aprilie 1714 generalului Steinville, comandantul trupelor imperiale din Transilvania. În iulie 1714 generalul primește în baza observațiilor venite de la Viena notificarea de a întocmi un nou plan, adaptat acestora.

Terenul necesar  de circa 140 hectare,  a fost eliberat între 1713-1715 prin dărâmarea vechiului oraș medieval, acesta trebuind să fie mutat în partea de est a cetății, actualul oraș de jos.

Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară, apărată de trei sisteme de fortificaţii, are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată. Intrarea în cetate se făcea prin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri. Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucţie.

Corpul principal al cetății este de forma unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată tipică sistemelor de acest gen. Trinitatea este cel mai mare bastion și are un blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt Sfântul Ștefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano și Sfânta Elisabeta. Atât bastioanele (cu o înălțime de 12 metri și o lungime variind între 106 și 142 metri) cu fețe lungi dispuse în unghiuri diferite (75° - 120°) și flancuri scurte și concave (42 - 48 metri), cât și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe platforme superioare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News