Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cernăuți, orașul odinioară românesc în care nu mai auzi limba română. E problemă mare și cu engleza / galerie FOTO
Politicile de deznaționalizare care au fost exercitate asupra teritoriilor istorice ale României au cauzat dispariția aproape totală a limbii române în locuri în care, până la jumătatea secolului trecut, populația românească reprezenta o majoritate.
Deseori se vorbește despre prezența românească în Republica Moldova, despre faptul că societatea este împărțită în cetățeni care spun că vorbesc „limba română“ și cetățeni care spun că vorbesc „limba moldovenească“. Cu toate acestea, în marile orașe din stânga Prutului, Chișinău și Bălți, populația declarată de etnie moldovenească/românească e de 78%, respectiv 58% și, odată ajuns acolo, poți auzi o curată limbă română în frumosul grai moldovenesc, chiar dacă, la nivel de jargon, în anumite medii, limba a împrumutat și anumite expresii rusești.
După ce Basarabia s-a unit cu Regatul României, la 27 martie 1918, Bucovina, până atunci aflată sub ocupație Austro-Ungară, a decis, la 28 noiembrie 1918, „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României“. Astfel, intrau în componența României orașele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuți și Cernăuți. Puținele catagrafii din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea precizează că populația de români era de peste 80-90% în momentul în care Țara de Sus a Moldovei a fost anexată de Monarhia Habsburgică, în 1775.
În anul 1930, în Recensământul general al populației din Regatul României, orașul Cernăuți număra 30.367 de români (27,01%), 42.592 evrei (37.88%), 16.359 germani (14,55%) și 24.013 ruteni (9,9%), restul reprezentând alte minorități printre care cea poloneză era cea mai numeroasă.
În centrul Cernăuțiului nu se mai aude limba română
Aflat la puțin peste 30 de kilometri de granița de nord a țării, Cernăuți te întâmpină cu un puternic „zid ligvistic“ de cum pășești pe străzile centrale ale orașului. Parcă nu îți vine să crezi că, într-o urbe superbă care a făcut parte din Principatul Moldovei și mai apoi din Regatul României, în prezent nu mai auzi deloc vorbindu-se limba română. O plimbare pe celebra stradă pietonală Olga Cobiliansca, în trecut strada Iancu Flondor, îți dă impresia că te afli pe malul Volgăi, nu al Prutului.
După o discuție cu Marin Gherman, redactor-șef al Agenției de de știri BucPress, una dintre puținele publicații care mai informează România de realitățile din nordul Bucovinei, mai există o minoritate românească în Cernăuți unde încă se mai vorbește limba română, însă este destul de restrânsă la nivelul unui cartier și reprezintă aproximativ 20% din populația totală a orașului.
La nivelul întregii regiuni Cernăuți, populația românofonă numără aproximativ 200.000 de oameni, însă aceștia sunt împărțiți în cetățeni care se consideră români și cetățeni care se consideră moldoveni, potrivit jurnalistului Marin Gherman.
Singurul lucru care mai trădează faptul că Cernăuțiul a fost cândva un oraș occidental e arhitectura. Frumoasele clădiri din centrul orașului dezvăluie un aer aparte, aristocratic, probabil de aceea i se mai spune și „Mica Vienă a Estului“. De asemenea, activitatea din centrul orașului îl face mai apropiat de orașele europene. Numeroasele terase, tinerele familii cu copii vin ca o contrapondere la rusificarea la care a fost supus Cernăuțiul în perioada sovietică.
Deportările românilor din Bucovina de Nord, strămutarea unui număr mare etnici ruși pe aceste meleaguri, dar și căsătoriile mixte au cauzat impunerea populației rusofone în Cernăuți. Astfel, chiar dacă se aude vorbindu-se doar rusă și ucraineană, mai mult ca sigur printre cei care le vorbesc sunt și etnici români vorbitori de limba română.
Limba engleză, o altă problemă în Cernăuți
Că nu se mai aude vorbindu-se în limba română poate reprezenta un impediment, mai ales pentru cei care merg să viziteze Cernăuțiul prin prisma faptului că a fost cândva în componența României, dar o mare problemă pe care o vei întâmpina e legată de faptul că majoritatea locuitorilor nu înțeleg nici limba engleză. Nu mare mi-a fost mirarea când am intrat într-o pizzerie și, după ce am primit meniul în limba rusă, am întrebat care este Pizza Quatro Stagione și dacă au așa ceva în meniu. Din păcate, niciunul dintre ospătarii de acolo nu a înțeles, iar de acest impediment m-am lovit în mai toate terasele. Totuși, cu puțin noroc poți găsi un restaurant care are meniul tradus în engleză și, în același timp, poți avea o șansă mai mare dacă știi limba poloneză.
În prezent, cu excepția centrului, frumosul oraș de pe Prut se află în șantier. Străzile periferice ale au intrat în reparații capitale, țevile de apă și canal sunt schimbate și, potrivit lui Marin Gherman, cu timpul, Cernăuțiul își propune să se apropie mai mult de spațiul occidental, plus că Ucraina are un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Tot acesta ne-a spus că regiunea, deși este cea mai apropiată de UE, este mult mai puțin dezvoltată decât regiunea Ivano-Frankivsk, aflată la nord.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
