Descoperirile unei echipe de cercetători români despre cel mai mare lac care a existat vreodată au fost recunoscute în Cartea Recordurilor.

Echipa condusă de Dr. Dan Palcu și formată din cercetători ai Institutului GeoEcoMar și ai Universității din București au venit cu o descoperire în premieră legată de dimensiunile celui mai mare lac din istoria planetei Pământ: Paratethys, conform unui comunicat emis de Institutul GeoEcoMar amintit și de postsen.com.

Guinness World Records a dedicat acestei realizări un articol intitulat „Cel mai mare lac care a existat vreodată”, iar recordul a fost inclus și în edițiile tipărite, fiind disponibil în peste 40 de limbi.

Cum s-a format

În urmă cu aproximativ 11 milioane de ani, în timpul perioadei cunoscute sub numele de Miocenul superior, aspectul continentului european era radical diferit față de ceea ce vedem astăzi. Aici se afla Paratethys – o masă de apă întinsă de la estul Munților Alpi până în regiunile actuale ale Kazahstanului. Dan Palcu și echipa sa au determinat dimensiunile impresionante ale acestui mega-lac printr-un studiu publicat în iunie 2021.

În perioada sa de vârf, Paratethys acoperea o suprafață de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați și conținea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă salmastră (o combinație de apă dulce și apă sărată în proporții variate). Această cantitate era de peste zece ori mai mare decât volumul total al tuturor lacurilor de apă dulce și sărată existente în prezent.

Marea Sarmatică a devenit... lac

„Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob.

Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele muntoase, și a lăsat în urmă nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrița care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere și desecare ale lacului se reflectă în alternanțele albicios-roșiatice ale rocilor”, spun cercetătorii români.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News