MAI a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea Legii privind terorismul. Schimbarea legii anti-terorism este impusă de noua situație de securitate din Europa. MAceasta este caracterizată de deplasările în şi dinspre zonele de conflict ale luptătorilor străini, accesarea de către terorişti a valurilor de migranţi sau procesul de radicalizare. În proiectul de lege iniţiat de MAI se introduc noi elemente la capitolul infracţiuni din Legea 535/2004, conform cărora acest tip de fapte sunt pedepsite inclusiv pe teritoriul României', anunță Agerpres.
Închisoare de la 5-12 pentru instruirea în tabere de antrenament
Astfel, prin noul proiect se incriminează 'deplasarea unei persoane de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este sau de pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetăţean sau rezident este în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susţinerea, în orice mod, a unei entităţi teroriste', această faptă urmând a fi pedepsită cu închisoare de la 5 la 12 ani, informează MAI.
Pedepsele pentru instigare se dublează
'De asemenea, se propune sancţionarea mai drastică a faptei de promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile enumerate la art. 32 alin. 1 şi 3 şi art. 33 alin. 1 şi alin. 2 lit. e (din Legea 535/2004) indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, pentru care se propune o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 7 ani (în prezent o astfel de faptă fiind pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani)', se mai explică în comunicatul citat.
Structurile antiteroriste, subordonate direct CSAT
Proiectul de lege asigură, totodată, corelarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române la cadrul general privind combaterea terorismului, în privinţa atribuţiilor celor două instituţii, în sensul că în funcţie de amploarea şi de natura acţiunii teroriste, intervenţia contrateroristă se poate executa şi de către unităţi specializate ale Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române, mai spune MAI. Ministerul Afacerilor Interne precizează că la elaborarea acestui proiect de lege a lucrat împreună cu specialiştii Serviciului Român de Informaţii, fiind valorificate şi propunerile anterioare ale celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu, inclusiv cele din sfera judiciară. Potrivit expunerii de motive a acestui proiect de lege, care a fost publicată pe site-ul MAI, în proiectul de act normativ a fost actualizat conceptul de 'terorism' şi, corelativ, au fost corectate referirile la acesta din cuprinsul părţii introductive a unora dintre infracţiuni. În ceea ce priveşte Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), prin proiect se propune, printre altele, stabilirea responsabilităţilor ce revin SIE, MAE şi SRI în cadrul activităţilor de prevenire şi combatere a terorismului care vizează protejarea localurilor de misiune ale României din străinătate sau a reşedinţelor şefilor, respectiv gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români.
De asemenea, au fost completate atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT cu cele care privesc controlul antiterorist de securitate şi interviurile de securitate. Totodată, pe linia combaterii terorismului intervenţiile legislative vizează stabilirea condiţiilor/coordonatelor funcţionării/atribuţiile Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAA), o structură interinstituţională, fără personalitate juridică, subordonată direct Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care se activează şi funcţionează pe timpul crizei teroriste. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNAA se aprobă/se modifică prin hotărâre a CSAT, finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precum şi a celor de capital fiind asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul SRI, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă