Microfosilele unui spor globular conectat la un filament în forma literei 'T', excavate din regiunile arctice din nord-vestul Canadei, reprezintă cele mai vechi ciuperci cunoscute pe Terra, marcând astfel o descoperire ştiinţifică deosebită ce aduce informaţii preţioase despre originile unei ramuri importante din regnul vieţuitoarelor de pe Pământ, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au dezvăluit miercuri că acea ciupercă multicelulară, pe care au denumit-o Ourasphaira giraldae şi care a trăit într-un estuar în urmă cu 900 de milioane - 1 milion de ani, este precursoarea unui grup uriaş şi divers de organisme din zilele noastre, din care fac parte ciupercile, drojdiile şi mucegaiurile. Până la această descoperire, cea mai veche fosilă cunoscută de ciupercă avea vârsta de 410 milioane de ani şi a fost descoperită în Scoţia. Ciupercile joacă un rol crucial în ecosistemele globale, fiind implicate în numeroase procese, inclusiv în cel de descompunere organică.

Ele aparţin unui grup mai mare de organisme, denumite eucariote, care posedă un nucleu bine definit şi care includ animale şi plante. O diferenţă fundamentală dintre ciuperci şi plante constă în faptul că primele sunt incapabile de fotosinteză (folosirea luminii solare pentru a sintetiza nutrimente). Datorită relaţiei evolutive strânse dintre ciuperci şi animale, oamenii de ştiinţă au bănuit că formele timpurii ale vieţii animale microscopice ar fi putut trăi în acelaşi timp cu Ourasphaira giraldae. Cele mai vechi fosile ale unor animale rudimentare datează din urmă cu 635 de milioane de ani.

'Ciupercile sunt unele dintre cele mai diversificate grupuri de eucariote cunoscute în zilele noastre şi, în pofida acestui aspect, inventarul lor de fosile străvechi este foarte sărac', a declarat Corentin Loron, paleobiolog la Universitatea Liege din Belgia, coordonatorul acestui studiu publicat în revista Nature. Aceste fosile microscopice, descoperite în şisturi din nord-vestul Canadei, datează din era Proterozoic, înainte de apariţia formelor de viaţă complexe. Fosilele ce provin din acea eră geologică sunt foarte rare. Pentru a stabili dacă fosilele descoperite au aparţinut într-adevăr unei specii de ciuperci, cercetătorii au identificat prezenţa unei substanţe fibroase, denumită chitină, în pereţii celulari ai Ourasphaira giraldae, o caracteristică fundamentală a ciupercilor.

Chitina este de asemenea prezentă în exoscheletele unor animale nevertebrate, precum insectele şi crustaceele. 'Desigur, atunci când vorbim despre ciuperci, ne gândim la ciupercile otrăvitoare sau la mucegaiul care creşte pe alimente. Însă ciupercile sunt cunoscute şi datorită faptului că stimulează productivitatea pe terenurile cultivate, contribuie la fermentarea drojdiei din bere şi pentru rolul pe care îl joacă în interiorul sistemului digestiv - de exemplu, în stomacul vacilor - pentru a contribui la digestia celulozei', a precizat coordonatorul studiului. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News