Cele mai ciudate și curioase ritualuri funerare din lume (Foto/Video)

Acum 4000 de ani, în civilizația Dilmun, morții erau îngropați în mii de dune de nisip, care pot fi încă observate în tot Bahrainul; în timp ce mayașii puneau câte un știulete de porumb în gura morților, pentru ca aceștia să-și poată hrăni sufletele în timpul călătoriei către lumea cealaltă.

Multe ritualuri funerare au supraviețuit de-a lungul secolelor și sunt respectate și astăzi. Iată o listă cu cele mai ciudate, curioase și fascinante ritualuri funerare din lume, scrie Scambi Europei.

TIBET: ”Înmormântarea cerului”

Această veche practică funerară tibetană implică așezarea cadavrelor morților deasupra unui vârf înalt, astfel încât să poată fi mâncate de vulturi și alte păsări răpitoare.

Poate părea o tradiție foarte macabră , dar semnificația simbolică a acestei practici pe concepția budistă despre trecătoarea vieții, în care corpul este doar un recipient, din care sufletul a plecat deja pentru o nouă reîncarnare.

View this post on Instagram

A post shared by ???? Chen (@grover201)

IRAN: Turnul Tăcerii

În tradiția zoroastriană, conceptul de înmormântare în rai este foarte important. De fapt, adepții își întind morții în vârful ”Turnului Tăcerii”, cunoscut și sub numele de dakhma.

Moartea este considerată un rău, iar poluarea pământului pur cu materie în descompunere este văzută ca un sacrilegiu. Zoroastrismul a apărut în Iran cu aproximativ 3.500 de ani în urmă, iar Turnurile Tăcerii sunt încă vizibile în special în zona orașului Yazd, deși utilizarea lor în scopuri funerare a fost interzisă în anii 1970.

View this post on Instagram

A post shared by Exotigo (@exotigo_com)

INDIA : Rugurile crematorii

În India există zone de incinerare foarte cunoscute, acestea sunt templele funerare ale Manikarnika și Harishchandra., o afacere pentru hinduși, care cred că oamenii incinerați aici vor fi eliberați de moarte și reîncarnare.

Varanasi este singurul oraș indian în care le ard 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Cadavrele sunt înfășurate în cârpe colorate și scufundate în Gange de către membrii familiei de sex masculin, apoi sunt arse într-o groapă al cărei foc este alimentat de familie. Bețișoare și tămâie sunt folosite pentru a masca mirosul înțepător al trupurilor, a căror cenușă este împrăștiată în Gange.

View this post on Instagram

A post shared by David Farnaby (@fall_through_the_cracks)

HONG KONG: Aruncarea cenușii în mare

Cu aproape 7,4 milioane de locuitori, Hong Kong ar fi a patra cea mai dens populată țară de pe planetă, dacă nu ar fi o regiune administrativă specială chineză.

Înainte de a fi dărâmat, vechiul cartier din Hong Kong, din Kowloon Walled City, a fost considerat cel mai dens populat loc de pe planetă, de aproximativ 119 de ori mai dens decât orașul New York.

90% dintre morți sunt incinerați, iar guvernul promovează înmormântările verzi, încurajând familiile să împrăștie cenușa într-una dintre cele 11 ”grădini ale memoriei” sau pe mare.

View this post on Instagram

A post shared by Voyager Yacht Club (@voyagerhk)

MADAGASCAR: dansul cu morții

În Madagascar, morții joacă un rol important în viața de familie, datorită unei ceremonii numite famadihana. La fiecare cinci sau șapte ani, cadavrele sunt dezgropate, iar membrii familiei le dezbracă și le înfășoară în haine noi, apoi toți petrec împreună. Înainte de apus, cadavrele sunt îngropate, dar întoarse cu susul în jos și cripta sigilată.

View this post on Instagram

A post shared by BBC News Pidgin (@bbcnewspidgin)

GHANA: Sicriele artistice

Cultura Ga crede că morții sunt mai puternici decât cei vii, având capacitatea de a-și influența rudele. Se spune că cei decedați își continuă profesia în viața de apoi și trebuie îngropați cu ceva care să le reprezinte munca.

Familiile pregătesc sicrie elaborate, ”sicrie fanteziste ”, de orice formă și dimensiune, de la bărci, la sticle de Cola.

FILIPINE: Sicriele agățate ale tribului Igorot

Originari din provinciile nordice ale Filipinelor, Igoroții practică un obicei funerar străvechi în care bătrânii își sculptează propriile sicrie, cared după moartea lor acestea sunt bătute în cuie pe o stâncă.

În acest fel distanța dintre defuncți și spiritele lor ancestrale scade. Înainte de a fi pus în sicriu, cadavrul este pus să stea pe un ”scaun al morții ”, legat cu frunze și viță de vie și onorat de rude.

Înainte ca sicriul să fie ridicat pe suprafața stâncii, membrii familiei permit fluidelor corpului în descompunere să picure pe ei ca un bun augur pentru viitor.