Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cele mai bune modalități prin care poți determina oamenii să coopereze cu tine. Umorul, un factor important
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Un nou studiu a scos la iveală care sunt modalitățile de comunicare pentru a coopera mai bine cu oamenii.
Acțiunea colectivă este adesea cheia pentru crearea unor schimbări sociale sau de mediu dramatice. Acțiunea colectivă poate implica însă dileme sociale. Asta pentru că alegerea de a acționa altruist ar putea avea un anumit preț personal. Pentru a face față unor astfel de probleme, cooperarea și comunicarea sunt esențiale. Acum, o nouă cercetare, publicată în Rationality and Society, aruncă o undă de lumină asupra modului cel mai bun de a-i determina pe oameni să coopereze în astfel de situații.
În lumea economiei, deciziile privind cooperarea sunt adesea studiate în jocuri de laborator precum dilema prizonierului sau jocul bunurilor publice. Jocul bunurilor publice este unul dintre cele mai bune exemple de înființare a unei cooperative: participanții trebuie să aleagă în secret jetoane și să le pună într-o urnă publică, de unde toată lumea poate beneficia. Aspectul interesant al situației de cooperare în acest joc, și în multe altele, este că expune fiecare membru al unui grup la incertitudine, care este sursa fundamentală a dilemei sociale.
Deci, ce fac oamenii de obicei în astfel de situații? Depinde de ce alți factori iau în considerare oamenii, de exemplu statutul social pe care îl au în grup, precum și tipul de resurse la care renunță.
În realitate, deciziile de acest fel sunt adesea luate în situații care presupun discuții cu ceilalți, iar aspectul de comunicare poate fi crucial. Comunicarea îi ajută pe membrii grupului să calculeze intențiile celorlalți și le oferă șansa de a-și convinge colegii să acționeze în mod cooperant.
Comunicarea este ieftină
Pentru a analiza efectele comunicării asupra cooperării, au fost repartizate 90 de persoane în grupuri de cinci. Fiecare membru al grupului a trebuit să îndeplinească o sarcină care era legată de bani.
Fiecare membru al grupului avea de ales: fie păstrează banii pentru el de fiecare dată, fie contribuie la binele grupului. Participanții au trebuit să aleagă dacă să coopereze în anumite seturi de circumstanțe.
Odată ce fiecare membru al grupului a îndeplinit sarcina propriu-zisă, toți cei cinci membri au intrat într-un chat online, unde au putut discuta sarcina și informațiile care le-au fost prezentate. După conversația de grup, ei au efectuat din nou sarcina și fiecare a fost plătit cu suma pe care o câștigase personal, precum și cu suma câștigată de grup.
Concluziile studiului
Astfel, a existat o relație directă între cât de mult a ajuns grupul la un consens de a coopera și cât de mult au cooperat efectiv. Cu alte cuvinte, atunci când oamenii au spus lucruri care au ajutat grupul să ajungă la un consens, au ajuns să acționeze în mod cooperant.
Studiul sugerează că evitarea expresiilor care indică acoperire și echivoc îi ajută pe oameni să coopereze.
A fi vag în ceea ce privește amploarea contribuției intenționate, „Voi da mai mult data viitoare” sau oferind contribuții condiționate, „Voi da mai mult dacă toți ceilalți o fac”, va stimula neîncrederea grupului în tine și va reduce sentimentul de obligație al oamenilor. În cele din urmă, acest lucru va împiedica capacitatea grupului de a ajunge la un acord de cooperare.
O abordare mai bună, așa cum se poate vedea în exemplul de mai sus, este să fii explicit și specific cu promisiunile pe care le faci cu privire la contribuția ta.
De asemenea, este important să pui o întrebare directă întregului grup despre contribuția intenționată a fiecăruia. Acest lucru încurajează fiecare membru să își asume un angajament, iar dacă cineva se sustrage de la întrebare, este un semnal util. Stilurile de comunicare pe care le folosim pot face, de asemenea, diferența. A vorbi într-un mod care semnalează solidaritate și autoritate va întări identitatea colectivă a grupului și va stabili o normă de cooperare. Umorul și căldura ajută și ele.
Pe de altă parte, am constatat că grupurile care au folosit stiluri de comunicare mai formale și mai interesate, cum ar fi cele asociate cu lumea afacerilor și politicii, au fost mai puțin cooperante, conform Science Alert.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
arta comunicarii
cooperare
cooperare in grup
experiment psihologic
interactiune sociala
oameni
psihologie
simtul umorului
umor
