Cel mai inspirat oraș pentru concediul tău dacă vrei să înveți și puțină istorie. Ai fost aici? / galerie foto
Autor: Andrei Itu | Publicat pe: 24 iul 2022, 16:05
WhatsApp
Dacă vrei să vizitezi un loc cu o valoare turistică deosebită... trebuie să ajungi aici!    

Este vorba despre fortificaţia bastionară din Alba Iulia, în a cărei restaurare au fost investite în ultimii ani zeci de milioane de euro, oferă posibilitatea turiștilor să 'respire aerul istoriei'.

Sala Unirii şi Muzeul Naţional al Unirii, Catedrala Reîntregirii Naționale şi Catedrala Romano-Catolică 'Sfântul Mihail' și nu numai sunt obiective pe care orice turist ar trebui să le vadă dacă ajunge la Alba Iulia, dar şi Palatul Princiar, construit în secolul al XVI-lea, în care şi-a avut reşedinţa Mihai Viteazul.

Cetatea din Alba Iulia deţine o valoare turistică deosebită

Cetatea din Alba Iulia deţine o valoare turistică deosebită prin numărul mare de obiective istorice, culturale, naturale şi antropice regăsibile în acest sit, cu un potenţial de atracţie permanentă a turiştilor români şi străini în sejururi/circuite sau turism de evenimente, cu specific.

Ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fortificaţia, care ocupă o suprafaţă de peste o sută de hectare, are şapte bastioane - Eugeniu de Savoia, Sf. Ştefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano şi Sf. Elisabeta. Cetatea are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată.

După ani de restaurare, 'Cealaltă Capitală' oferă turiştilor o lecţie de istorie total neconvenţională, trăită pe viu, alături de personaje cum sunt soldaţii îmbrăcaţi în uniforma austriacă a primei jumătăţi de secol XVIII, perioadă când a fost construită fortificaţia din Alba Iulia. Autorităţile locale susţin că la Alba Iulia, în 'inima' oraşului, în Cetatea Alba Carolina, 'istoria îşi retrăieşte gloria', iar 'întoarcerea în timp' este posibilă.

Un simbol al unităţii naţionale, Catedrala Reîntregirii Neamului

Un simbol al municipiului Alba Iulia, dar mai ales al unităţii naţionale, Catedrala Reîntregirii Neamului, în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand şi Regina Maria, reprezintă o destinaţie obligatorie pentru orice vizitator care ajunge în Oraşul Marii Uniri.


Edificiul monumental al catedralei, simbol al unităţii neamului, care domină oraşul prin înălţimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetăţii, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în urmă cu 96 de ani, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Ţara-Mamă.


Construită între 1921-1922, catedrala a fost ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcaşul de cult.

De altfel, în urmă cu câţiva ani, în faţa ansamblului lăcaşului de cult au fost amplasate două busturi de marmură ale ctitorilor Catedralei Reîntregirii Neamului, primii suverani ai României Mari, Ferdinand şi Maria.

Catedrala, inspirată din vechea arhitectură medievală românească şi în special de cea brâncovenească

Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice şi decorative tradiţionale româneşti. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească şi în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanţilor Arhiepisopiei Ortodoxe de Alba Iulia.


Planul bisericii este de tip bizantin în formă de cruce greacă înscrisă, prezentând analogii cu vechea biserică a lui Mihai Viteazul din 1597 şi, de asemenea, cu biserica Curţii Domneşti din Târgovişte.

În naos, patru stâlpi octogonali placaţi cu marmură de Moneasa susţin, prin pandantivi, cupola centrală, iar în exterior se înalţă cele trei turle. În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul şi a doamnei Stanca.

După 275 de ani de la desfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei, cu prilejul aniversării a două mii de ani de atestare documentară a municipiului Alba Iulia şi a 375 de ani de la Unirea celor trei ţări româneşti de către Mihai Viteazul, la 16 octombrie 1975 a fost reînfiinţată Episcopia de Alba Iulia, ridicată în 1998 la rangul de arhiepiscopie. Catedrala Reîntregirii Neamului este cunoscută şi sub denumirile de Catedrala Încoronării şi Catedrala Arhiepiscopală

Sala Unirii din Alba Iulia, locul în care, în 1918, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România

Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.



Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.

După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată.

Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul. După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu.

Pe peretele vestic al Sălii sunt fixate patru plăci de marmură în care sunt consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.

În sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.

Sala Unirii adăposteşte importanta colecţie de Documente ale Unirii, aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1929, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA.

Între ele se găsesc şi celebrele credenţionale, cu numele celor 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transilvaniei prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Biroul avocatului dr. Aurel Lazăr la care s-a redactat Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania. Oradea, 12 octombrie 1918

Aparat foto aparținând lui Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri

De asemenea, în cetate puteți vizita  și un muzeu al icoanei, Museikon, care revitalizează o clădire monument istoric din Alba Iulia. Aici puteți admira  obiecte de artă vechi restaurate (icoane pe lemn și sticlă, carte veche românească și străină, diverse piese de cult).

Foto 

Maica Domnului cu Pruncul, flancată de prooroci, icoană din 1539

De asemenea, Cetatea Alba Carolina şi Catedrala Romano-Catolică "Sfântul Mihail" din Alba Iulia au fost incluse în celebrul ghid de turism Michelin, primind fiecare câte "două stele".

"Autorii ghidului Michelin au plasat Cetatea Alba Carolina şi cea mai veche clădire din oraş pe harta obiectivelor la care merită să facem o oprire. Unul dintre primele lucruri care ne vin în minte când auzim de ghidul Michelin sunt stelele. Acestea sunt folosite cu scopul de a-i ajuta pe turişti să-şi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice", scrie Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?