"Eu sunt din Izvoarele și am început fotbalul la 8 ani. Antrenor mi-a fost domnul Ion Diaconu, tatăl artistei noastre, Theo Rose, poate o cunoașteti…  Este cea mai bună prietenă a mea din copilărie, ne știm de atunci. Am mai jucat, după, pe la Petrolul Ploiești și, după jumătate de an, am mers la Astra Giurgiu. Aici am făcut junioratul și am jucat și la Liga 3, la Astra II. Am fost în mini-cantonamente, la București, cu echipa de seniori, sub comanda lui Edi Iordănescu. Totuși, m-am lovit de anumite chestii… ca în fotbalul românesc. Am fost împrumutat la Unirea Târlungeni, în Liga 2, dar când a venit Marius Măldărășanu la Astra II, m-am întors aici, unde am mai stat încă doi ani”, a declarat Costin Popescu pentru Prosport.

N-a ajuns la echipa mare, aşa că a făcut şcoala de pompieri 

"Am avut promisiuni că voi face pasul la echipa de seniori. Totuși, ca-n România, m-am lovit de relații. Ca să-ți dau un exemplu, eu jucam la Liga 3, la Astra II, aveam 1500 de lei salariu. Erau alții, colegi cu mine, rezervele mele, eu jucam fundaș central, aveau 1500 de euro salariu. Mi-aduc aminte și acum, n-am cum să uit. Mai mult, trebuia să merg la echipa mare, să mă treacă pe lotul pentru Liga 1. Bun, atunci, imediat înainte de sezon, venise un băiat din afară, la fel, era rezerva mea. Eu jucam în fața lui la Astra II. Totuși, când a făcut lotul pentru seniori, eu nu eram, dar el era acolo. După m-au dat împrumut la Liga 3. 

Am plecat la Metalul Buzău, la Liga 3, la 22 de ani. În perioada aia, un prieten de-al meu, Robert Alecsandru, a fost și el pe la Liga 1, m-a întrebat dacă vreau să merg și eu la pompieri. M-a văzut așa supărat și am încercat. În vacanța de iarnă de la Metalul, acea luna, m-am pregătit pentru admitere, pentru probe, scrisă și sportivă, și am intrat. Am făcut școala de pompieri un an de zile și activez de aproximativ patru ani în domeniu, din 2019. Acum mai joc fotbal doar din pasiune, la Liga 4, în Boldești, pe Prahova", a mai spuns acesta. 

"Îţi pui viaţa în pericol, este riscul meseriei"

"Fotbalul o să rămână pasiunea mea toată viața, dar îmi place și meseria de pompier. Ok, îți pui viața în pericol în timpul intervențiilor, este riscul meseriei, dar există și satisfacții când salvezi alte persoane sau animale. E un boom de adrenalină, de emoții, dar, în cazul meu, constructive. Am fost de curând în Grecia, dar nu în Rhodos, ci în Nea Makri, la un modul de repoziționare, cu echipa mea. A fost o experiență nouă, cu sesiuni teoretice și practice pentru a evita eventuale incendii. Am participat la incendii, dar nu foarte grave, precum cele din Rhodos. Acolo au fost alți colegi, care ne-au schimbat, a doua echipă practic. Mi-ar fi plăcut să merg și eu în Rhodos pentru experiență. Îmi pare, însă, rău, pentru ceea ce s-a întâmplat acolo”, a concluzionat Costin Popescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News