Conform estimărilor, 285 milioane de euro au fost cheltuite pentru alocaţii sociale, 143 milioane pentru servicii de sănătate şi 100 milioane pentru cazare, scrie Agerpres.

Potrivit unui recent raport al Ministerului de Interne, 445.870 de cetăţeni ucraineni au primit protecţie temporară în Republica Cehă de la începutul invaziei ruse în februarie.

Peste 120.000 de refugiaţi au obţinut locuri de muncă şi, în consecinţă, plătesc taxe şi contribuţii sociale.

Republica Cehă are o populaţie de circa 10,5 milioane de locuitori, fără a-i lua în calcul pe cei cu statut de protecţie temporară.

Ministrul ceh al Muncii, Marian Jurecka, a cerut un nou pachet special de asistenţă din partea Comisiei Europene pentru statele Uniunii Europene care au acceptat un număr deosebit de mare de refugiaţi ucraineni raportat la mărimea lor, situaţie în care s-ar afla statele central-europene şi cele baltice.

Citește și:

Refugiații ucraineni părăsesc Italia: ”Aici se exploatează și, fără recomandare, nu muncești”

Potrivit publicației Europa Today, mulți refugiați ucraineni părăsesc Italia pentru a merge în țări precum Germania sau Olanda, unde aceștia speră că va fi mai ușor să găsească un loc de muncă decent.

"Cazarea este gratuită, timp de trei luni am primit și subvenții de 300 de euro pentru fiecare adult și 150 pentru fiecare copil. Dar nu mai sunt plăți, iar proprietarii ne anunță că este timpul să plecăm", a declarat Elena, refugiată ucraineană din Kiev.

”E foarte greu să lucrezi aici, te pun să culegi cireșe cu 6 euro pe oră. Un loc de muncă de 10 ore pe zi și o singură zi liberă pe săptămână. De aceea nu am rezistat mult. Nici nu ne acceptă copiii la școală, zic că nu sunt locuri, așa că vom merge în Germania, unde există un sprijin social mult mai bun și e mai ușor cu serviciul și școlile”, a declarat Elena, o mamă ucraineancă care locuiește cu copiii ei și o prietenă la periferia orașului Bari, în Puglia.

Deși nu este sectorul ei, a spus că a reușit să-și găsească totuși un loc de muncă ca ghid pentru grupuri de turiști străini: ”Lucrez 10 ore pe zi, cu o zi liberă pe săptămână, și un salariu de 1000 de euro pe lună”, a declarat Elena conform sursei citate.

După cum explică ziarul, s-au constatat mari dificultăți de muncă și pentru medici, cărora Guvernul italian le-a oferit condiții excelente încă de la începutul războiului, facilitând recunoașterea calificărilor lor.

Veronika, locuitoare a Kievului, încearcă de trei luni să-și găsească un loc de muncă, dar până acum fără prea mult succes. "Ai nevoie să cunoști limba italiană foarte bine. Aici cunoștințele de engleză sunt foarte proaste, puțini vorbesc limba engleză, chiar și medicii. Dar principala dificultate este lipsa de recomandare. Fără recomandare nu ești angajat, în ciuda experienței tale", a spus Veronika.

”Deși mi-am confirmat diploma și am învățat limba, nicio clinică nu a vrut să mă angajeze. Și abia când am primit o trimitere de la unul dintre medici, am fost dusă la o clinică unde anterior mă refuzaseră. Acesta este specificul aici: oamenii sunt angajați în principal de cunoscuți, iar acest lucru nu este valabil doar pentru medicină”, a spus Nadezhda, o altă refugiată de profesie medic.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News