„Cunoaştem secretomania comunistă, faptul că datele publice, mesajele oficiale erau cenzurate. Circulă o legendă urbană cum că în vremea lui Ceauşescu, dacă depăşea temperatura 40 de grade Celsius vara ar fi trebuit să dea liber de la serviciu iar, pentru că era presiune să meargă producţia, să se realizeze planul, atunci nu erau anunţate oficial temperaturile mai mari, de 41-42 de grade Celsius ci se limitau la 40. Invers iarna, când mai venea câte un val de frig. Sunt reale cele spuse, având în vedere că în epocă circulau şi multe zvonuri, dar şi astfel de legende?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Nu. Absolut toate datele care se înregistrează sunt date primare, aşa le considerăm. Aceste date primare sunt transmise de la nivelul staţiilor meteorologice la centrele de colectare şi la nivel naţional şi urmează în timp această validare a lor. Dar în niciun caz datele nu sunt afectate de astfel de modificări”, a răspuns Ancuţa Manea.

„În epocă nu ajungeau la singurul jurnal de ştiri al zilei sau la radio. Puteau fi cenzurate, modificate”, a mai spus Val Vâlcu.

„Asta nu ar ţine de Administraţia sau de Institutul de Meteorologie de la acea vreme. Tabelele noastre meteorologice sunt în original, nu se pune problema să fi fost modificate în vreun fel în genul acesta”, a mai punctat Ancuţa Manea.

VIDEO: 

Vezi şi: „Comoara istorică“ de la ANM. Ancuța Manea, cercetător: O realizare extraordinară a lui Ștefan Hepites

Fizicianul Ștefan C. Hepites a reușit să pună pe picioare domeniul meteorologic din România. Ancuța Manea, cercetător ANM, a vorbit, în cadrul unui interviu exclusiv pentru DC News, despre „comoara istorică“ pe care instituția o deține ca urmare a muncii lui Hepites. 

„Informațiile pe care le-am recuperat până în momentul de față ne spun că, la nivelul anului 1884, pe teritoriul Regatului României existau 3 stații meteorologice și 10 posturi pluviometrice, deși anumite stații sunt menționate chiar de Hepites că ar fi existat sporadic pe teritoriul Regatului, dar nu a putut să facă recuperarea acestor informații. Existau București-Filaret, Brăila și Sulina.

În ceea ce privește partea aflată sub Imperiul Asutro-Ungar, a rezultat că existau 37 de puncte de numărare. Aș putea să enumăr Arad, Bistrița, Târgu Mureș, Brașov, Ocna Șugatag. După 10 ani de activitate, în 1895, rețeaua din Regat ajunsese la 340 de puncte de măsurare care cuprindeau atât stații meteorologice de diferite categorii, cât și posturi pluviometrice.  Deci, munca lui Hepites s-a concretizat și în sporirea extraordinar de mare a punctelor de colectare.

O realizare extraordinară a lui Ștefan C. Hepites este aceea că a purces, în 1885, la publicarea acestor anale ale Institutului meteorologic al României. Ne sunt de foarte mare folos pentru că ele cuprind atât informațiile despre modul în care s-au făcut măsurătorile, un lucru foarte important, cât și lista stațiilor, a posturilor care funcționau în momentul respectiv. De asemenea, cuprind informații despre personalitățile vremii, articole științifice, foarte multe lucruri adunate într-un singur loc. Sunt, practic, o comoară. Eu așa le privesc, la fel ca pe o comoară istorică“, a precizat, la DC News, Ancuța Manea, cercetător științific la Administrația Națională te Meteorologie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News