O formaţiune geologică despre care s-a crezut multă vreme că era cea mai nordică insulă de pe Terra, Kaffeklubben, nu este în realitate o insulă, ci un aisberg acoperit cu pietriş, a dezvăluit cercetătorul danez Rene Forsberg, citat vineri de DPA.

Cercetătorii danezi şi suedezi au descoperit acel aisberg, crezând că era vorba despre o insulă, la nord de Groenlanda în 2021. În urma unor cercetări recente ei au descoperit apă curgând pe sub acea formaţiune, ceea ce înseamnă că ea este, de fapt, un aisberg.

Insulele descoperite după 1978 ar fi toate false

Rene Forsberg spune că toate insulele descoperite după 1978 în regiune au fost într-un final vizitate şi că niciuna dintre ele nu este în realitate o insulă.

Anul trecut, cercetătorii dintr-o echipă suedezo-daneză care cercetau zona aflată la nord de Groenlanda au decis ca o formaţiune pe care o credeau o insulă, având dimensiunile de 30 metri x 60 metri, să se numească Qeqertaq Avannarleq - termen preluat din limba nativilor din Groenlanda, echivalent pentru expresia "cea mai nordică insulă". Ea se afla la 800 de metri nord de insula Oodaaq, considerată până atunci cel mai apropiat uscat în raport cu Polul Nord.

Însă, după noua descoperire, şi statutul insulei Oodaaq a fost pus sub semnul întrebării. Oamenii de ştiinţă spun acum că o altă insulă apropiată, Qeqertaat, ar fi, de fapt, cea mai nordică insulă de pe Terra.

Un bloc de gheață din Antarctica, cu o suprafață cât cea a orașului Los Angeles, s-a dezintegrat

O barieră de gheaţă cu o suprafaţă similară cu cea a oraşului Los Angeles s-a dezintegrat integral săptămâna trecută în estul Antarcticii, în urma unui val de căldură fără precedent înregistrat în regiune, au precizat oamenii de ştiinţă, relatează Agerpres, citând AFP.

Prăbuşire totală a barierei de gheaţă Conger, din Antarctica de Est, pe 15 martie (circa 1.200 de kilometri pătraţi), a scris pe Twitter Catherine Colello Walker, cercetătoare în cadrul NASA, publicând imagini satelitare care au surprins fenomenul. Corespunde unei suprafeţe echivalente cu Los Angeles sau Roma, incomparabil mai mică însă decât aisbergurile cele mai mari.

Bariera de gheaţă, situată în ţinutul Wilkes, a început să se dezintegreze în urmă cu mai mulţi ani, dar săptămâna trecută a avut loc prăbuşirea finală, a indicat pentru AFP Jonathan Wille, din cadrul Institutului de geoştiinţe ale mediului din Grenoble, evocând o legătură cu valul de căldură fără precedent înregistrat săptămâna trecută pe continentul îngheţat.

Potrivit National Ice Center, agenţia americană care monitorizează gheaţa plutitoare, dezintegrarea banchizei a dat naştere unui aisberg cu o lungime de aproape 30 de kilometri şi o lăţime de 18 kilometri, botezat C38, care s-a rupt apoi în două bucăţi. Formarea aisbergurilor, denumită desprindere, este un proces natural, dar încălzirea temperaturii aerului şi a apelor oceanelor contribuie la accelerarea acestuia, potrivit oamenilor de ştiinţă. Prăbuşirea barierei Conger este cu atât mai semnificativă întrucât coincide cu un fenomen de căldură extremă, a subliniat pentru AFP Peter Davis, oceanograf în cadrul centrului de cercetare British Antarctic Survey. Citește mai multe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News