Oamenii de știință au detectat o ciudată peliculă de gaz în structura Căii Lactee.

Astronomii au descoperit ceea ce poate fi cea mai lungă structură din Calea Lactee, un nor neobișnuit de hidrogen.

Structura gigantică, care are o lungime de peste 3.900 de ani lumină și o lățime de aproximativ 150 de ani lumină, este situată la aproximativ 55.000 de ani lumină de sistemul solar, potrivit unui comunicat al cercetătorilor. Anterior, se credea că cei mai mari nori de gaz cunoscuți din Calea Lactee aveau o lungime de aproximativ 800 de ani lumină. Echipa a numit norul „Maggie”, care este prescurtarea râului Magdalena, cel mai lung râu din Columbia.

Astronomii au descoperit norul ca parte a studiului pe linia HI/OH/Recombination al Căii Lactee (THOR). Cercetarea, care se bazează pe datele culese de observatorul radio numit Jansky Very Large Array din New Mexico, caută obiecte în afara planului principal al Căii Lactee, care este discul aplatizat unde se găsește cea mai mare parte a materiei din galaxie. Deoarece Maggie se află în afara acelui plan, structura a fost mult mai ușor de observat decât ar fi fost în mod normal.

O singură strcutură care se mișcă în aceeași direcție

„Nu știm încă exact cum a ajuns acolo”, a declarat Jonas Syed, doctorand la Institutul Max Planck pentru Astronomie (MPIA) din Germania, într-un comunicat.

„Dar filamentul [norul de gaz] se extinde cu aproximativ 1.600 de ani lumină sub planul Calei Lactee”. Prin urmare, radiația de la hidrogen este clar vizibilă fără nicio interferență reală, a adăugat el.

Deoarece norul de gaz este atât de izolat, cercetătorii au putut calcula viteza gazului în Maggie. Ei au descoperit că tot gazul se mișca cu aceeași viteză și în aceeași direcție, ceea ce a confirmat că era într-adevăr o singură structură și nu mai mulți nori așezați unul lângă altul.

„Maggie era deja recunoscută în evaluările anterioare ale datelor”, a spus coautorul Juan Soler, astronom la MPIA, cel care a detectat-o ​​pentru prima dată.

„Dar, doar studiul actual demonstrează fără îndoială că este o structură coerentă”, a adăugat acesta.

Majoritatea stelelor se formează din nori de hidrogen molecular care devin suficient de denși pentru a se prăbuși sub forța gravitației. Cercetătorii bănuiesc că mulți dintre acești nori de hidrogen molecular ar fi putut fi formați din hidrogen atomic în trecut, dar cercetătorii nu au nicio modalitate de a explica modul în care norii atomici evoluează în nori moleculari, care este unul dintre misterele majore rămase în jurul formării stelelor, scrie LiveScience.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News