În cadrul emisiunii, Dorneanu a vorbit și despre copiii români născuți în afara granițelor României și cât de bine sunt bine integrați în comunitățile românești din diaspora.

„Foarte rar, în cei 20 de ani petrecuți în străinătate, am întâlnit familii de români care să nu își dorească să facă parte din comunitate și să nu împărtășească tradițiile strămoșilor lor către copii,” a spus ea. Dorneanu a evidențiat și rolul important al asociațiilor de părinți români care facilitează aceste conexiuni culturale.



Școala de weekend pentru copiii românilor din Luxemburg


Un exemplu concret de menținere a acestor tradiții este școala de weekend organizată pentru copiii români, unde aceștia învață limba română, participă la ateliere și sunt implicați în activități în care le este explicată semnificația sărbătorilor religioase precum Paștele și Crăciunul.

„Avem școala de weekend unde copiii învață limba română, poezii, cântece, au ateliere de mărțișoare, sunt aduși la biserică, într-o sală. Avem persoane care se ocupă de ei, care le vorbesc despre însemnătatea Paștelui, a Crăciunului, a Nașterii Domnului, a Înălțării. Ei sunt o resursă excepțională pentru noi”, spune Elena.

În calitate de educatoare și artistă, Dorneanu își aduce propria contribuție prin lecțiile de muzică pe care le oferă copiilor. Ea deține un vast repertoriu de cântece românești, de la clasicele „Podul de piatră” și „Ceata lui Pițigoi” până la piese de muzică pop și folk contemporane.

„Eu lucrez cu copii și de exemplu în lecțiile de muzică pe care le ofer lor, am un fișier foarte mare cu cântece românești, de la „Podul de piatră” și „Ceata lui Pițigoi”, până la muzică pop, artiști români renumiți. Aceste valori trebuie împărtășite copiilor, ei trebuie să știe de ele.

Mă întreba o elevă: „Nici nu știu de unde mai scoți atâtea cântece”. Păi le știu dintotdeauna, sunt într-o colecție interioară. Important este ca acești copii să își dorească să se afle în jurul nostru,” a mai afirmat ea.

Deși pentru unii copii limba română nu este prima limbă, efortul lor de a o învăța și de a o vorbi este admirabil.

„Este adevărat că poate limba română nu este prima limbă pentru ei, la școală se folosesc de limba engleză sau altele, însă chiar și așa dacă ei se exprimă cu accent străin în limba română este foarte frumos. Se străduiesc și le iese.”, mai spune Elena.



Trebuie îndemnați copiii să se întoarcă în România?


„Părerea mea este că un copil născut aici sau venit la o vârstă fragedă în străinătate, având acces la educație și deschidere, trebuie să înțeleagă bine ce își dorește și să decidă singur ce vrea pe viitor. Eu nu aș insista nici să plece în țară, nici să rămână aici, ” a explicat Elena Dorneanu. Ea a subliniat că ideea întoarcerii în România ar trebui discutată, dar nu impusă. Copiii trebuie să aibă libertatea de a alege în mod informat, fără presiuni externe.

Concluzionând, Dorneanu a evidențiat importanța comunității și a educației în păstrarea identității culturale. În ciuda distanței geografice, tradițiile și valorile românești continuă să fie transmise și prețuite, iar copiii români din diaspora au ocazia de a crește înconjurați de aceste repere culturale.

„Este important ca acești copii să își dorească să se afle în jurul nostru și să simtă că aparțin comunității românești,” a concluzionat Dorneanu, subliniind rolul vital al implicării fiecărui membru al comunității în acest demers.

Astfel, prin eforturile Elenei-Mădălina Dorneanu și ale altor membri dedicați ai comunității, tradițiile românești sunt păstrate vii, iar copiii români din diaspora sunt încurajați să își cunoască și să își aprecieze rădăcinile culturale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News