Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ce trebuie să facem atunci când întâlnim un urs. Tudor Tim Ionescu: "Nu-i mai hrăniți! Un urs hrănit este un urs condamnat la moarte"
Sursa foto: Pexels
Incidentul în care o tânără a murit atacată de urs, a stârnit un val de reacții pro sau contra acestor animale. Expertul în Politici de Protecție a Animalelor, Tudor Tim Ionescu, a vorbit în exclusivitate pentru DCNews despre cauzele care duc la astfel de evenimente, dar și implementările necesare pentru a diminua riscul întâlnirii cu animalele sălbatice.
În decursul zilei de marți, o turistă a fost atacată de un urs pe traseul Jepii Mici. Tânăra a fost găsită moartă de către echipajele de intervenție, sfâșiată. Salvatorii au fost, de mai multe ori, atacați de către animal, iar aceștia au hotărât să-l împuște, invocând un "comportament nefiresc pentru urși".
"Mi-aș dori să nu mai generalizăm acest lucru, faptul că un atac nu definește comportamentul unei specii întregi. Așa cum și la noi, la oameni, sunt persoane educate, respectă natura și viața, dar și persoane care nu fac asta. Sunt foarte mulți turiști care merg pe Transfăgărășan și dau de mâncare la urși, atrag urșii pentru a-și face o poză cu aceștia, iar în momentul în care animalul se apropie și se repede la ei sau se comportă ca un urs, atacul ajunge pe prima pagină și animalul este de vină, nu turistul. Putem să hrănim câini, pisici, porumbei, animalele domestice, însă nu urși. Un urs hrănit este un urs condamnat la moarte.
Acest gen de turiști este cauza problemelor, nu animalul. Până când autoritățile nu vor da amenzi usturătoare, de mii de euro, turiștii vor continua să facă acest lucru. În consecință, vom fi, din păcate, martorii multor evenimente nefericite." a spus Tudor Tim Ionescu.
"Mi-ar plăcea să avem aceeași amploare a acoperirii mediatice atât din partea presei cât și din partea instituțiilor când vine vorba de animalele sălbatice. Când urșii, de exemplu, sunt împușcați de către braconieri sau de pseudo-autorizații de recoltare - amintesc aici cazul ursului Arthur, mi-ar plăcea să fie un alt fel de abordare, una care să arate faptul că nu este vina ursului, ci vina omului. Pădurea este casa lor, noi suntem musafiri.
Legat de faptul că ursul care a atacat-o pe tânăra respectivă a fost împușcat, mă raportez la declarațiile și abordările extremiste - din păcate - ale decidenților: a trece de la o abordare echilibrată la una extremă, cea de a împușca orice nu ne convine, nu este modalitatea corectă. Trebuie să căutăm un echilibru. Este împotriva rațiunii cu care considerăm că rasa umană este înzestrată, trebuie să găsim o abordare mai rațională, nu să vedem totul alb și negru, viață sau moarte.", a mai adăugat Tudor Tim Ionescu, realizatorul DC Anima de la DCNews.
În România, spre deosebire de alte țări în care urșii sunt prezenți, nu există sisteme anti-urs. În acest fel, turiștii sunt mult mai expuși pericolului de a se întâlni cu animalele sălbatice. În Japonia, gardurile electrice sunt prezente pe traseele montane plus dispozitive de avertizare. Vecinii bulgari au și ei garduri electrice și chiar și containere de gunoi anti-urs, iar în Croația urșii sunt împușcați dar nu ca în România, ci cu gloanțe de cauciuc.
"Croația nu își împușcă letal urșii, poate doar în cazurile cele mai extreme. Autoritățile croate împușcă animalul cu gloanțe de cauciuc. Putem, de asemenea, să ne uităm la francezi, care folosesc artificii, ursul fiind sensibil la zgomotele puternice. Toate aceste elemente sunt folosite gradual, pentru a îndepărta urșii. Relocarea este un lucru pe care îl contest, motivul este unul simplu: i-a consultat cineva pe urși înainte să li se taie pădurile, a avut loc o consultare în care animalele sălbatice au fost întrebate dacă sunt de acord ca la ele acasă să se construiască tot felul de clădiri? Nu!
Orice acțiune a omului are niște consecințe, ideea că noi suntem stăpânii planetei este una greșită. Aceste abordări nu fac decât să transforme România într-un paradis de trofee - vânătoarea de urși fiind o industrie care generează milioane de euro, iar cazul Arthur este, poate, cel mai bun exemplu. Acel urs nu avea absolut nicio vină și nu era vizat de acel ordin de recoltare.", mai spune Tudor Tim Ionescu.
Ce să facem atunci când ne întâlnim cu un urs
Foarte mulți turiști se aventurează pe traseele montane fără a conștientiza pericolele care pot surveni. Întâlnirile cu animalele sălbatice sunt normale, dat fiind faptul că pădurea este casa lor, însă trebuie să știm ce să facem atunci când ne întâlnim cu animalele, în acest caz, cu ursul.
"În primul rând, în momentul în care mergem pe un circuit turistic montan, trebuie să conștientizăm faptul că există riscul de a ne întâlni cu ursul. Trebuie să fim precauți, nu să mergem cu mâinile în buzunare, nu suntem la plimbare în oraș sau pe plajă, ci ne plimbăm în habitatul animalelor sălbatice. În al doilea rând, să evităm abaterile de la traseu.", a spus Tudor Tim Ionescu.
În momentul în care vedem un urs nu trebuie să-l privim direct în ochi, deoarece contactul vizual direct poate fi perceput ca o provocare. Ne retragem încet, fără mișcări bruște, iar dacă ursul nu pare agresiv, încercăm să ne retragem încet înapoi fără să întoarcem spatele ursului. Sub nicio formă nu trebuie să alergăm, urșii sunt mult mai rapizi decât noi iar acesta va avea tendința de a ne urmări și de a ne ataca.
Spray-ul de urși nu trebuie să ne lipsească din rucsac. Dacă avem un spray special pentru urși, îl ținem mereu la îndemână și-l folosim dacă ursul se apropie prea mult. Aceștia sunt, de asemenea, sensibili la zgomotele puternice, un fluier ne-ar fi de mare ajutor sau câteva petarde.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
