Ce sunt tulburările de dezvoltare sexuală, de care ar fi afectată pugilista Imane Khelif
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
FOTO: Agerpres
FOTO: Agerpres
În presa internațională se speculează că pugilista olimpică algeriană Imane Khelif prezintă semne ale diagnosticului de tulburări de dezvoltare sexuală.

Algerianca, alături de taiwaneza Lin Yu-ting, au fost țintele unor speculații potrivit cărora ar fi transgender. Totul a pornit de la un fake-news propagat de presa ultra-conservatoare, care a ajuns să producă reacții la cel mai înalt nivel. Până și președinta Italiei, Giorgia Meloni, și fostul președinte al SUA, Donald Trump, au răspândit această minciună, pentru a-și scuza punctele de vedere transfobe și încercările de a limita respectarea drepturilor omului.

Cu toate acestea, nici Khelif, nici Lin nu sunt transgender. Deși Comitetul Olimpic Internațional a clarificat acest detaliu încă de acum câteva luni, nimic i-a împiedicat pe critici să vocifereze termeni denigratori și pe lângă realitate chiar și în timpul competiției. Mai degrabă au dat dovadă de frică și o neînțelegere a diversității biologice, decât să manifesteze o preocupare reală pentru corectitudinea sportivă.

VEZI ȘI: Demontarea unui fake-news: Pugilista Imane Khelif nu este transgender. Nu există nicio concurentă transgender la Jocurile Olimpice

Totul a culminat, trist, cu retragerea pugilistei italiene Angela Carini, după nici un minut în ring, în cadrul unui meci cu Imane Khelif. Italianca s-a portretizat apoi drept victima unei persoane transgender, alimentând și mai mult conspirațiile. După ce i s-a adus totuși la cunoștință că de fapt s-a aflat în ring împotriva unei femei biologice, italianca și-a cerut scuze pentru remarcile ei.

Nimic nu scuză însă presiunile psihologice la care a fost supusă Khelif, rezultate dintr-o campanie de ură a unor lideri de opinie care se împotrivesc oricărei idei de diversitate, fie că vorbim despre una biologică sau de gen.

VEZI ȘI: Pugilista care a abandonat meciul după 46 de secunde vrea să îi ceară scuze lui Imane Khelif după controversele legate de gen

Ce sunt tulburările de dezvoltare sexuală

Tulburările de dezvoltare sexuală (DSDs) reprezintă o gamă variată de afecțiuni în care o persoană prezintă caracteristici ale ambelor sexe. Aceste condiții se pot datora diferențelor cromozomiale, gonadale (ovariene sau testiculare) sau genitale și pot deveni evidente la naștere, în timpul pubertății sau mai târziu, în viața adultă.

Persoanele cu DSDs sunt dovada vie a diversității biologice. Ele nu se încadrează strict în categoriile tradiționale de masculin și feminin. De exemplu, cineva cu cromozomi XY poate avea genitale externe care par feminine, în timp ce cineva cu cromozomi XX poate avea genitale care par masculine. Există și cazuri în care o persoană are atât țesut ovarian, cât și testicular.

Aceste variații biologice subliniază faptul că sexul biologic nu este întotdeauna binar, prin urmare este lipsită de sens condamnarea agresivă a oricărei forme de expresie ce nu se mulează conceptelor sociale (nu biologice) de masculinitate și feminitate.

Persoanele transfobe adesea susțin că se împotrivesc conceptului de identitate de gen, pentru că din punct de vedere biologic oamenii pot fi doar bărbați sau femei, însă biologia oferă un spectru mult mai larg de atât.

Masculinitatea și feminitatea sunt concepte sociale care nu au o legătură directă cu aspectele biologice. Acestea sunt construite în urma unor fenomene culturale și variază de la o societate la alta. Prin urmare, așteptările legate de comportament, aparență și roluri de gen sunt influențate de normele culturale și nu reflectă neapărat diversitatea biologică existentă. Tocmai de aceea, ce considerăm noi în România ca fiind masculin, poate fi considerat diferit în alte părți ale lumii.

Masculinitatea și feminitatea nu sunt derivate biologic, se pot doar intersecta în felul acesta. La unii oameni se intersectează cele două, la alți oameni nu se intersectează. Suntem diferiți între noi și trebuie să prețuim aspectul ăsta, nu să promovăm un discurs împotriva drepturilor omului, doar pentru că nu înțelegem diversitatea biologică sau identitatea de gen.

Diferențele dintre tulburările de dezvoltare sexuală și disforia de gen

Pentru a clarifica confuziile frecvente, este important să facem o distincție între DSDs și disforia de gen.

  • DSDs (tulburări de dezvoltare sexuală): Acestea sunt condiții biologice determinate de variații cromozomiale, hormonale sau de dezvoltare gonadală și genitală. Persoanele cu DSDs pot avea caracteristici fizice care nu se încadrează în definițiile tradiționale de sex masculin sau feminin, dar acestea nu reflectă neapărat identitatea lor de gen.
  • Disforia de gen: Este o condiție psihologică în care o persoană simte o incongruență între sexul său biologic și identitatea de gen. Persoanele transgender experimentează disforie de gen și pot alege să treacă prin tranziție pentru a-și alinia corpul cu identitatea lor de gen. Este important de înțeles că nu toate persoanele cu DSDs sunt transgender și invers.

Rolul educației, familiei și al politicilor publice incluzive

În România, conștientizarea și acceptarea acestor condiții sunt încă într-un stadiu incipient. Educația publică și sensibilizarea sunt vitale pentru a combate stigmatizarea și pentru a asigura că persoanele cu DSDs primesc respectul și sprijinul de care au nevoie.

Sprijinul familiei și al prietenilor este crucial pentru persoanele cu DSDs sau cu disforie de gen. Părinții trebuie să vorbească deschis cu adolescenții lor despre cele două și să le ofere un spațiu sigur pentru explorarea identității sexuale și de gen, care sunt rezultatul mai multor factori biologici, nu o alegere deliberată, așa cum vehiculează liderii de opinie transfobi sau homofobi. De asemenea, accesul la consilieri specializați poate ajuta la navigarea emoțiilor complexe asociate atât cu DSDs, cât și cu disforia de gen.

Mai departe, medicii joacă un rol esențial în viața persoanelor cu DSDs. Echipa medicală ar trebui să includă specialiști pediatri, endocrinologi, urologi, ginecologi și psihologi specializați. Diagnosticul poate implica teste precum ecografiile pelvine, testele genetice și hormonale, care ajută la identificarea cauzelor și la dezvoltarea unui plan de tratament personalizat. Foarte complicat este drumul și în cazul diagnosticării disforiei de gen.

Înțelegerea diferențelor dintre diversitatea de sex (biologică) și diversitatea de gen (culturală) este crucială pentru a opri prejudecățile împotriva ambelor. Acceptarea că sexul biologic poate varia și că identitatea de gen este o componentă separată și complexă a identității umane poate duce la o societate mai incluzivă și mai empatică.

Educația publică și politicile de sănătate trebuie să reflecte această diversitate și să sprijine persoanele cu DSDs și pe cele transgender.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel