După Revoluție, avocatul Moloman a decis să-și încerce norocul în domeniul dreptului, fiind atras de profesia de avocat. 

"Prima mea facultate este Facultatea de Utilaj Tehnologic, începută în 1988, cu foarte mulți ani în urmă. După care, evident, a venit Revoluția, s-au făcut restructurări și primii cei care au fost concediați, în urma restructurărilor, au fost tinerii ingineri.

Atunci am luat hotărârea să-mi încerc norocul în domeniul dreptului, pentru că m-am gândit de multe ori la această profesie de avocat, dar nu neapărat pentru a deveni avocat, ci pentru că îmi plăcea foarte mult. Am văzut filme cu avocați, am avut un vecin avocat și cred că era un avocat celebru la vremea respectivă, având în vedere ce mașină avea, cum se îmbrăca și numărul de clienți primiți. Motiv pentru care gândul meu s-a concretizat în a absolvi facultatea de drept și, bineînțeles, a intra în Barou, în Baroul București", a relatat Moloman.

Moloman a considerat profesia de avocat ca fiind extraordinar de frumoasă și a subliniat că a dorit să fie avocat pentru a face dreptate, dar în felul în care credea el de cuviință.

"E o profesie extraordinar de frumoasă și, în primul rând, am vrut să fiu avocat pentru că îmi place să fac dreptatea, dar dreptatea așa cum cred eu de cuviință. Dacă ești procuror, evident, ești limitat, ești încorsetat cu anumite reguli. Motiv pentru care eu, ca avocat, îmi aleg clientela, îmi aleg cauzele, eu stabilesc strategia de apărare și eu îmi aleg și onorariul", a mai spus acesta.

De asemenea, el a menționat că tranziția de la inginerie la drept a fost dificilă, deoarece a trebuit să-și schimbe vocabularul și, într-o oarecare măsură, gândirea.

"Nu a fost ușor și o să vă spun de ce: fiind inginer, la vremea respectivă, vocabularul meu era altul. Aveam formule, tot felul de definiții și așa mai departe. În schimb, în momentul în care am trecut pe partea aceasta a umanismului, să zic așa, de la real la umanism, a trebuit să-mi schimb vocabularul și, evident, într-o oarecare măsură, gândirea. Dar să știți că facultatea de inginerie m-a ajutat foarte mult pentru că sunt mult mai calculat și văd altfel lucrurile. 

Le pot structura mult mai bine, pot să învăț mult mai bine, chiar dacă învăț din dreptul penal sau dreptul civil. E mult mai ușor să înveți... Mintea deja era structurată și sunt mai bine ordonat", a mai declarat avocatul.

Referindu-se la perioada implicării serviciilor în justiție, Moloman a afirmat că avocații lucrau sub presiune, fiind ușor terorizați. A explicat că accesul la dosare și informații era dificil, iar multe informații erau clasificate, necesitând un certificat ORNISS pentru acces.

"În perioada aceea [n.r., a implicării serviciilor în justiție], a fost foarte greu. Putem spune că și noi, avocații, am lucrat sub presiune, ușor terorizați. De ce spun ușor terorizați? Pentru că noi avem, totuși, libertatea noastră, de care profităm destul de mult și, evident, putem, așa cum am spus, să ne alegem clienții, să facem strategii de apărare, cererii, memorii și așa mai departe.

Numai că, din păcate, în acea perioadă era foarte greu să faci apărări la Direcția Națională Anticorupție, pentru că aveai acces ceva mai greu la dosar, aveai acces foarte greu la informații, pentru că foarte multe informații erau clasificate, iar dacă nu aveai certificat ORNISS, nu aveai acces la aceste informații. Și nu de puține ori am observat că, pe bandă rulantă, se admiteau cererile de arestare preventivă în contextul în care noi, apărarea, nu vedeam nicio probă materială, directă, cu privire la acuzare", a explicat avocatul.

În final, Moloman a menționat că multe cazuri din acea perioadă se bazau pe informațiile furnizate de servicii și că, ulterior, s-a aflat că între 2009 și 2015 au fost semnate mai multe protocoale între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public. Acest lucru a dus la dificultăți în apărare, deoarece clienții săi nu aveau întotdeauna clarificări cu privire la acuzațiile aduse.

"Ulterior am aflat că totul se raporta la informațiile pe care serviciile le furnizau Direcției Naționale Anticorupție, în speță procurorilor. De altfel, știți foarte bine că în acea perioadă, în 2009, 2010 și chiar până în 2015, au fost semnate mai multe protocoale. Evident, protocoale între Serviciul Român de Informații și Misterul Public, Misterul Public însemnând Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și DIICOT.

Fapt pentru care, de multe ori, nu înțelegeam ce se petrece. Era trimis în judecată X pentru o infracțiune de corupție, în sensul că, la data cutare, acesta a intervenit pe lângă alt funcțional public pentru a-l ajuta și, în final, era cercetat pentru trafic de influență.

Noi căutăm probele materiale din care să rezulte această acuzație, pentru a putea să ne facem apărări. Stăm de vorbă cu clientul și, de multe ori, nici clientul, efectiv, nu era foarte lămurit ce a făcut", a mărturisit avocatul.

Acesta se pare că ar fi fost și modus operandi al procurorului Negulescu de la Ploiești.

"Și astfel au fost întâlnite foarte multe dosare, știți foarte bine, și la Ploiești, în cazul procurorului cu porecla Portocală, care a fost reabilitat, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația și s-a constatat că Portocală nu a săvârșit nicio infracțiune, nici măcar o abatere. Pentru acest fapt, el trebuie reîncadrat și repus în funcție", a conchis avocatul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News