Ce își doresc persoanele LGBTQIA+ de la noul președinte. Antonella Lerca, activistă trans: Cine ar trebui să fie următorul lider de la Cotroceni

„Eu ca persoană trans, din comunitatea LGBTQIA+, aștept de la următorul președinte al României să se comporte precum reprezentantul unui stat european, în adevăratul sens al cuvântului. Mă aștept să fie un președinte care să nu atace minoritățile doar pentru a căpăta notorietate și pentru a-și face reclamă în spațiul public, așa cum fac candidații deja anunțați.

Din păcate, candidații pe care îi vedem momentan nu se raportează în regulă la comunitate. Sper totuși ca următorul președinte sau președintă să ofere drepturi egale tuturor minorităților”, a precizat activista Antonella Lerca, pentru redacția noastră.

FOTO: Antonella Lerca

În România, persoanele trans se confruntă cu diverse dificultăți și limitări legate de drepturile lor, în ciuda unor progrese în recunoașterea identităților de gen, datorate mai ales apartenenței la Uniunea Europeană. Printre drepturile care le lipsesc sau care sunt greu de accesat de persoanele trans se numără:

1. Recunoașterea legală a genului – În România, procesul de recunoaștere legală a identității de gen (schimbarea numelui și a genului în acte) este complex și extrem de birocratic. Este necesară o decizie judecătorească, iar procedura poate dura ani de zile. De asemenea, unele instanțe cer intervenții medicale sau diagnostice psihiatrice pentru a aproba schimbările, lucru considerat abuziv de către activiștii pentru drepturile omului.
2. Accesul la servicii medicale – Persoanele trans întâmpină adesea dificultăți în accesul la servicii medicale adecvate, în special pentru terapiile hormonale sau intervențiile chirurgicale de confirmare a genului. În plus, aceste proceduri nu sunt acoperite de sistemul public de sănătate.
3. Protecția împotriva discriminării – Deși există legi anti-discriminare în România, aplicarea acestora este adesea ineficientă. Persoanele trans se confruntă cu discriminare în diverse aspecte ale vieții, de la locul de muncă până la accesul la servicii publice și private.
4. Educația și sensibilizarea publicului – Persoanele trans se confruntă frecvent cu stigmatizare, hărțuire și lipsă de înțelegere din partea societății. Sistemul educațional și media nu oferă suficientă informare sau educare cu privire la diversitatea de gen, ceea ce perpetuează prejudecățile.
5. Drepturile în familie – În România, persoanele trans pot întâmpina dificultăți legate de drepturile familiale, cum ar fi căsătoria sau adopția. De exemplu, căsătoria este recunoscută doar între un bărbat și o femeie, iar statutul juridic al unei persoane trans în această privință poate fi ambiguu după recunoașterea legală a genului.
6. Protecția împotriva violenței – Persoanele trans sunt adesea victime ale violenței verbale și fizice, atât din partea necunoscuților, cât și din partea familiei sau a vecinilor. Rata de raportare și investigare a acestor cazuri este scăzută, iar autoritățile nu au proceduri clare pentru a le proteja.

Politicienii românii evită cu prisosință să vorbească despre comunitatea trans, prin urmare ne putem limita la opinia lor despre drepturile civile ale cuplurilor de același sex. Printr-o simplă extrapolare, ne putem imagina ce părere au principalii candidați la prezidențiale și față de restul membrilor comunității.

Ce zice Elena Lasconi despre cuplurile de același sex?

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Elena Lasconi, a cărei fiică face parte din comunitatea LGBTQIA+, este singura candidată care deși se declară susținătoare a „familiei tradiționale” și nu își dorește legiferarea căsătoriilor dintre persoanele de același sex, susține că vrea totuși ca personele de același sex să poată beneficia de parteneriat civil.

Aceasta și-a făcut publică opinia chiar după ce a câștigat președinția USR, vorbind despre drepturile comunității sub eticheta „treaba cu gay”:

„V-am spus, am o singură sensibilitate cu căsătoriile. Căsătoria o văd între un bărbat şi o femeie (…) şi susţin parteneriatul civil cu toată fiinţa mea. Fără nicio discuţie. USR este un partid de dreapta, un partid pro libertate şi eu cred că statul nu are de ce să intervină în dormitorul nimănui şi în viaţa nimănui, ci ar trebui să se ocupe să facă în aşa fel încât oamenii să trăiască mai bine aici şi să nu îşi dorească să plece din ţara asta”, a spus Lasconi.

Tot în aceeași declarație s-a dezis de faptul că USR ar fi un partid progresist, atacându-l pe Marcel Ciolacu că nu și-ar asuma ideologia partidului, insinuând și că presa îl ocrotește prea mult pe liderul PSD de întrebările despre respectarea drepturilor omului.

„Singurul partid progresist este PSD. (...) Eu nu am auzit (…) vreodată să-l fi întrebat pe Ciolacu despre treaba cu gay. Ce părere are el? Că ei se declară progresisţi, la noi nu spune nicăieri că suntem progresişti”, a mai afirmat Lasconi.

Ce zice Marcel Ciolacu despre cuplurile de același sex?

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

În ciuda celor susținute de Elena Lasconi, Marcel Ciolacu a precizat care este opinia lui față de respectarea drepturilor persoanelor gay de către statul român. Potrivit premierului, care pe vremea aceea își aștepta rândul la rotativă, România nu e „pregătită” să le ofere drepturi suplimentare acestora, deși ultima dată când au beneficiat de „clemență” a fost în 2001, la abrogarea Articolului 200. Practic, de atunci încoace singurul drept al persoanelor gay din România este că au voie să își declare sexualitatea fără să fie condamnate penal la închisoare.

„Nu e pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment. Nu este nici prima (decizie CEDO – n.r.), nici ultima care condamnă. România a fost condamnată şi pentru tratamentul din închisori. Nu este una dintre priorităţile mele şi, repet, nu cred că România este pregătită în acest moment. Nu sunt un om obtuz, face parte din lume, nu am nicio reţinere, am prieteni care au relaţii cu un alt bărbat, nu am nicio problemă, eu vorbesc acum din punctul de vedere de prim-ministru”, a declarat Marcel Ciolacu, la finalul anului trecut, potrivit Agerpres.

Recent, în calitate de premier, Marcel Ciolacu s-a arătat iritat de comunitate. Întrebat la un post de televiziune din România dacă se opune total căsătoriilor între două persoane de același sex, Marcel Ciolacu a spus că: „Da, de a legifera acest lucru. Da, eu cred cu tărie că familia este formată dintre o femeie și un bărbat”.

„Eu am prieteni LGBT. Nu am nicio problemă, nu am nicio reținere. Este dreptul lor. Nu-mi ataca mie biserica și credința mea”, a mai spus Marcel Ciolacu. „Am stat un pic de vorbă. Domnule, ne respectăm, nu ne atacăm. Credem în alte lucruri. E dreptul fiecăruia să creadă. Da, domnule, așa sunt eu. Eu sunt un om tolerant, dar principiile mele și crezul meu este foarte clar”.

Ce zice Nicolae Ciucă despre cuplurile de același sex?

FOTO: Inquam Photos / George Călin

În urma deciziei CEDO referitoare obligativitatea României de a legifera parteneriatul civil între persoane de același sex, de la finalul anului trecut, liderul PNL a declarat:

„Personal şi PNL, în tot ceea ce înseamnă valorile despre care noi am vorbit, Partidul Naţional Liberal va susţine în continuare familia, familia tradiţională, credinţa în Dumnezeu şi patriotismul, aşa cum au fost asumate la nivelul partidului.”

Decizia a fost pronunțată de CEDO în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și al 20 de familii formate din persoane de același sex. CEDO a constatat că România a încălcat articolul 8 din Convenție în privința „vieții private”, cât și „vieții de familie”:

• „Orice persoane are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.
• Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercițiul acestui drept decât în ​​măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitate națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor. penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora”.

Ce zice Mircea Geoană despre cuplurile de același sex?

Întrebat luna aceasta dacă a votat la Referendumul pentru Familie din 2018, fostul lider PSD a răspuns:

„Nu am votat. Cred că eram într-o deplasare undeva, cred că în deplasare cu NATO. A fost doar o nepotrivire de agendă”.

Cu toate acestea, Mircea Geoană și-a început mandatul la NATO în 2019, deci nu acesta este motivul real pentru care nu a participat la referendumul organizat cu ajutorul Bisericii Ortodoxe Române și susținut atât de PSD, cât și de PNL.

Apoi, întrebat dacă e de acord pentru legiferarea căsătoriilor între persoane de același sex, fostul secretar general adjunct NATO a declarat:

„Nu. Cred cu tărie în respectul față de toți semenii noștri. Dacă au o preferință diferită, dacă au sensibilități diferite, ei trebuie respectați și nu trebuie condamnați. Cred, de asemenea, că nu trebuie ca un subiect de acest gen, care e încă sensibil pentru noi, să devină un subiect politic și care este, într-un fel, în conflict cu alte curente din societate mai conservatoare, mai de familie tradițională. Tot respectul meu pentru cei care au preferințe diferite de orice fel, de religie, de preferințe sexuale, de orice fel. Susțin toată protecția pentru dânșii, dar trebuie să facem lucrurile acestea atunci când societatea este confortabilă”.

Întrebat apoi dacă nu cumva și persoanele gay fac parte din societate, Mircea Geoană a fost, în cele din urmă, de acord. Cu toate acestea, rămâne vag pentru ce fel de „protecții” este de acord în favoarea persoanelor din comunitatea LGBTQIA+, câtă vreme respinge legiferarea formei oficiale prin care relațiile acestora pot fi recunoscute de către statul pentru care plătesc taxe egale.

FOTO: Asociația Accept

Protecțiile cele mai importante de care nu au parte cuplurile de același sex sunt:

- Nu pot forma o familie din punct de vedere legal, deși conceptul nu este unul creștin (există familii și în state unde nu este predominantă religia creștină), iar România se consideră a fi un stat laic.

- Cuplurile nu pot încheia un credit comun dacă își doresc să cumpere o casă, așa cum se întâmplă în cazul familiilor heterosexuale care plătesc același procent de taxe.

- Partenerii nu se pot vizita la spital în momente de cumpănă pentru că nu pot demonstra faptul că fac parte dintr-o familie. Mai mult decât atât, sunt situații absurde în care familiile care i-au renegat pe aceștia sunt puse în situația de a lua decizii referitoare la tratament în locul lor, fără că partenerii alături de care formează, de facto, o familie, să aibă un cuvânt de spus.

- Riscul de violență la adresa membrilor comunității rămâne foarte ridicat, într-un climat unde politicienii îi folosesc drept țapi ispășitori și îi plasează în mijlocul unui „război cultural”, prin care vor să justifice politici extremiste.

- Căsătoriile și parteneriatele civile ale cuplurilor de același sex nu sunt recunoscute de către statul român nici dacă ceremoniile au fost organizate în afara țării. Prin urmare, atunci când trec granița pentru a ajunge acasă, cuplurile în cauză își pierd toate drepturile acumulate, fiind forțate să locuiască în diaspora.

- În caz de moștenire, testamentele acestora ajung să fie atacate în instanță cu câștig de cauză în dreptul familiei formată din parinți, frați sau alte rude, în detrimentul partenerilor alături de care au acumulat averea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News