Ce este dieta alcalină, de fapt. Se spune că ar avea efect curativ, dar nu este recomandată oricui
Autor: Ioan-Radu Gava | Publicat pe: 14 aug 2022, 17:08
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Dieta alcalină a apărut în anii ’90, iar cel care stă în spatele ei este doctorul Robert Young. Potrivit acestuia, consumul unor produse care lasă reziduuri alcaline în organism ar putea căpăta valențe curative. Însă, dieta respectivă nu ar fi recomandată oricărei persoane.

Dieta alcalină a fost creată de doctorul Robert Young, în anii 1990. Bărbatul susține că persoanele care urmează acest stil alimentar ar putea avea un efect curativ asupra organismului. Însă, cât ce conține această dietă și cât de sănătoasă ar fi, de fapt? Flavia Bernini, biolog și nutriționist, a explicat, prin exemplificare, ce ar putea să se întâmple în organismul unei persoane, dacă urmează dieta alcalină.

Dieta medicului Robert Young este bazată pe consumul de alimente care pot lăsa reziduuri alcaline în organism și care, la rândul lor, să capete valențe curative. De asemenea, susține faptul că dieta dezechilibrată, care conține zaharuri, cărnuri, brânzeturi sau cafea, nu ar avea un efect benefic asupra organismului, pentru că ar provoca o acidificare. Biologul și nutriționistul Flavia Bernini a explicat, însă, cum se măsoară aciditatea alimentelor.

De ce dieta nu este indicată oricărei persoane?

Specialistul susține faptul că aciditatea unui aliment se măsoară prin pH. De exemplu, valoarea 7 indică o neutralitate. Dacă alimentul înregistrează o valoare sub 7, atunci este acid. Dacă valoarea este mai mare de 7, atunci este bazic sau alcalin. Însă, potrivit FDA, majoritatea alimentelor sunt acide.

”Organismul nostru are o serie de sisteme numite „tampon” care menţin stabilă această valoare: dacă se abate puţin mai mult de câteva minute, am muri. Nici un aliment nu poate interfera cu acest sistem, nici acidifiant, nici alcalinizant. Mai ales că orice alimente, chiar şi cele mai bazice, ajung în stomac unde pH-ul acidului clorhidric este egal cu 2, anulând astfel orice posibilă acţiune alcalinizantă a alimentelor”, spune specialistul.

G Ad:

În plus, nutriționistul nu recomandă o dietă dezechilibrată care este săracă în grăsimi sau carbohidraț, pentru că organismul uman ar putea fi expus la o deficiență nutrițională. Chiar dacă favorizează scăderea în greutate, persoana care urmează o asemenea dietă ar putea să se confrunte cu alte probleme de sănătate, scrie BZI.

Chipsuri de cartofi sau de legume? Răspunsul Mihaelei Bilic te va uimi: Sunt mai uşoare şi putem mânca mai multe

"Chips-uri de cartofi sau de legume?

Când spunem “chips” ne gândim automat la un produs prăjit și crocant, adică ceva de ronțăit cu multe calorii. Ne plac dar ne simțim vinovați, tot ce este prăjit în ulei numai dietetic nu e. Există o variantă mai sănătoasă?

Cele mai cunoscute sunt chips-urile de cartofi, dar există și chips-uri din mămăligă (nachos) sau pâine (bake rolls), din legume (sfeclă, morcov, păstârnac) sau creveți. La prima vedere am putea crede că chips-urile din rădăcinoase ar fi o variantă mai bună decât chips-urile din cartofi. Veți fi surprinși să aflați că nu-i așa. 

Un cartof crud are 70cal/100g. Tăiat în felii subțiri și prăjit în 3-4 linguri de ulei se transformă în chips cu 535cal/100g. 

“De vină” sunt cele 35g grăsime vegetală adăugată. Deci nu cartoful îngrașă. ci uleiul! E drept că amidonul din cartof absoarbe uleiul ca un burete, dar aceleași 35g grăsime le găsim și în chips-urile de legume (citește continuarea AICI).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro