Îl înțeleg perfect pe Traian Băsescu că și-a sacrificat onoarea, demnitatea și legenda politică, acceptând să boicoteze referendumul și să se întoarcă la Cotroceni, în huiduilelile a milioane de români. Este în joc viața sa, lucrul cel mai important pentru omul cel mai lipsit de metafizică care este Traian Băsescu.

Înțeleg perfect strategia de campanie a PDL și a președintelui Vasile Blaga. Nu veniți la referendum, apărați-vă de lovitura de stat, fugind cât puteți de simbolul democrației: VOTUL. PDL are nevoie de Traian Băsescu în funcția supremă în stat pentru alegerile din toamna viitoare. Mai mult, prezența sa la Cotroceni este o garanție a faptului că multe dintre furăciunile înspăimântătoare, comise de unii membri ai partidului, nu vor intra, nici de acum încolo, în atenția organelor. Dl. Băsescu are a se răfui cu adversarii politici, care l-au împiedicat să meargă la mare în luna iulie.

Ceea ce nu pot să înțeleg este cum se face că intelectuali remarcabili, membri sau nu ai PDL, pot servi, fără să clipească, pe televizoarele patriei, povești aberante, în care să explice cum Ceaușescu, - pardon, Băsescu - e lumina, iar cei care merg să voteze la referendum reprezintă întunericul. În aceste zile încinse, la propriu și la figurat, se fac declarații ce vor fi consemnate. Peste câțiva ani, când lucrurile se vor fi liniștit, mulți dintre intelectualii respectivi vor purta în spate aceeași povară pe care lăudătorii lui Ceaușescu au purtat-o după Revoluție.

Am în minte declarația făcută de unul dintre cărturarii români autentici pe care-l respect pentru opera lui, Andrei Pleșu: ”Nu dau un berbec pe două gâște”, a spus autorul Minimei moralia, afirmând că nu va merge la referendum. Pentru două gâște nu, dar poate pentru poporul român merită să ne înfrângem frica față de berbec și, poate, chiar angoasa faţă de propriul trecut.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News