Ce ascunde marea hărmălaie din malluri și supermarketuri. ”Formele de păcălire, de șmenuială a clientului au și repercusiuni în sănătate. Acolo e urgie!”

Sociologul Alfred Bulai și jurnalistul Val Vâlcu au căutat nod... nu în papură, ci în supermaketurile din România. Cei doi au făcut referire la poluarea fonică din marile centre comerciale unde nivelul de zgomot este, potrivit aprecierilor lor, peste maximul acceptat. Deși se știe că este o manevră de marketing folosită peste tot în lume, mai cu seamă în preajma sărbătorilor de peste an, de cele mai multe ori muzica și anunțurile "urlate" în microfon pot crea mai mult stres și, de ce nu, ne pot trimite și la ORList, în cele din urmă.

Iată un extras din discuția celor doi:

Val Vâlcu a deschis subiectul într-o notă de indignare: Sunt acele celebre strigături, că nu poți să le zici reclamă... "Ieftin! 30% mai ieftin modelul Spirache! Gratis, mamă soacră!" Asta-i tot. Vine unul și țipă niște prețuri. "Cartoful 2 lei!" Cică brandurile se asociază cu experiență, transmit valori... parcă despre asta era publicitatea în trecut. Acum transmit prețuri.

Alfred Bulai: E vorba de talcioc, pe model oriental... un spațiu din ăsta în care merg toți comercianții și sunt mii de oameni și de obicei nu-i vezi... și atunci țipă. Asta-i din lumea orientală, o folosim și noi chiar dacă noi n-avem hale mari în care să se întâmple lucruri.

Val Vâlcu: Dar noi avem firme grele, au câte 5-6 nume, corporații din astea de publicitate, de media... Cum oriental?

Alfred Bulai: Nu... modelul ăsta cultural care a rămas mental, inclusiv ideea să ai sunetul cât mai puternic, în condițiile în care în lumea de astăzi există mult mai multă imagine, deci sunetul trebuie să fie pe locul doi. Într-o lume tradițională n-aveai ce să vezi decât produsul care era pe tarabă. Acum n-ar trebui să strigi, ci ar trebui să fie imaginea cea care să promoveze. Uită-te pe internet la glumele pe care le fac oamenii. De regulă, le vezi întâi, după aia citești. Pentru că, evident, vizualul te atrage. 97%, adică cea mai mare parte a comunicării, se face prin vizual. Și canalul auditiv are rolul lui, dar cel vizual este extrem de persuasiv. Trăim într-o epocă a imaginii, este o aiureală să pui pe primul loc sonorul.

Nici nu-i duce mintea... adică, fie vorba între noi, într-un magazin, în loc să-mi pui o voce, de regulă ciudată.... mai bine cumpără o plasmă mare, pune-o într-o zonă centrală și dă acolo chestii care să atragă lumea! Pentru că, repet, vizualul e mult mai puternic decât vocea aia. E ca anunțul la CFR, în gară. N-ai înțeles mare lucru dar ești foarte atent doar dacă te interesează vreun tren, în rest nici nu bagi de seamă. La fel cum sunt alea la metrou, deși acolo și le-au aranjat...

Val Vâlcu: E unul la un supermarket cu o voce de milog, parcă cerșește... gen "Mă dă afară! Dacă nu cumpărați produsul ăla ieftin sunt șomer". Dar știi ce mă sperie pe mine? E chestia asta cu "dorim să te protejăm, e în beneficiul tău..." Deschizi un site... "Acceptați cookies? Vrem să vă îmbogățim experiența" Nu, dom'le, vrei să-mi iei datele și să le vinzi, ce Dumnezeu?

Alfred Bulai: Am dat exemplul cu o simplă plasmă care e glumă pentru un magazin mare... În rest, păstrează sistemul ca să anunți ceva de forță majoră, a luat foc ceva... Poți să pui și o muzică dar încet de tot.

Val Vâlcu: Formele astea de păcălire, de șmenuială a clientului au și repercusiuni în sănătate. Îmi spunea un mare ORL-ist că la 40 de ani vânzătorii ăia sunt surzi, le trebuie aparat auditiv... ei stau 12 ore în zgomot. La șantierul naval sau nu știu ce firmă din asta le dădeau căști. Cum ar fi vânzătorul să aibă căști pentru că-l bombardează cu megafoane? Cel puțin, la magazinele astea presupus a fi pentru tineri gen pantofi de sport etc... acolo e urgie!

Alfred Bulai: E o tehnică de manipulare. Mental, oamenii cred că dacă se înghesuie toți înseamnă că ceva important e acolo. Iar sunetul creează senzația că-i vânzoleală, că-i multă lume.

Emisiunea completă, aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News