CCR are pe agendă mai multe sesizări de neconstituţionalitate în cazul unor legi adoptate recent. 

Curtea Constituţională a României discută, marţi, sesizarea USR privind legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene.

Uniunea Salvaţi România a sesizat CCR cu privire la legea prin care coaliţia PSD - PNL - UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizaţiile pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene.

Este vorba despre Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Sesizarea este semnată şi de deputaţii Forţa Dreptei şi nu împiedică majorarea salariilor celorlalte categorii de bugetari, care s-a făcut de la 1 august prin OUG 115/2022, în vigoare în acest moment, a precizat USR.

Potrivit USR, actul normativ cu care a sesizat CCR nu indică sursa de finanţare, aşa cum prevede art. 138 alin. (5) din Constituţie.

USR a invocat şi încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor, în condiţiile în care actul normativ a fost adoptat cu două zile înainte să expire termenul stabilit pentru depunerea amendamentelor, scrie Agerpres. 

Legea gestionării vaccinării antirabice a câinilor, pe masa CCR

 

Curtea Constituţională a României dezbate, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu legea referitoare la gestionarea vaccinării antirabice a câinilor.

Şeful statului a transmis o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, care creează cadrul care să permită şi Consiliilor judeţene implicarea în organizarea şi finanţarea din bugetul propriu a campaniilor de sterilizare a câinilor cu stăpân ce aparţin rasei comune sau a metişilor acestora aflaţi pe raza unităţilor administrativ-teritoriale pe care le gestionează. De asemenea, se prevede obligaţia Consiliilor judeţene de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân. În prezent, aceste responsabilităţi se află în sarcina exclusivă a Consiliilor locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

"Având în vedere conţinutul normativ al art. I pct. 4 şi pct. 5 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, apreciem că acestea contravin art. 1 alin. (5), art. 20 alin. (2), art. 34 şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României", susţine preşedintele Iohannis în sesizare.

Klaus Iohannis precizează că, în ceea ce priveşte vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie, OUG 155/2001 prevedea la art. 134 că aceasta se efectuează numai după identificarea lor, iar CCR a declarat neconstituţională sintagma "numai după identificarea acestora".

Preşedintele Iohannis indică faptul că, potrivit iniţiatorilor, prin legea supusă controlului de constituţionalitate s-a avut în vedere corelarea prevederilor OUG 155/2001 cu regulamentele europene. Actul normativ prevede că "vaccinarea antirabică a câinilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente".

Şeful statului arată că, astfel, vaccinarea antirabică a câinilor (cu sau fără stăpân) se va realiza în conformitate cu dispoziţiile din regulamentele europene antereferite, respectiv: în cazul câinilor cu stăpân, doar pe animale de companie care sunt în prealabil identificate, iar în cazul altor câini vaccinarea antirabică va trebui să se bazeze pe riscuri şi să fie efectuată cu scopul de a proteja oamenii împotriva expunerii la virusul rabic.

"Aşadar, vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân se va realiza numai dacă este îndeplinită şi condiţia referitoare la identificarea prealabilă. Însă, condiţia identificării prealabile vaccinării antirabice a câinilor cu stăpân vine în contradicţie cu standardul de protecţie, mai ridicat, a dreptului la ocrotirea sănătăţii, astfel cum acesta a fost stabilit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 23/2018", menţionează preşedintele Iohannis.

El subliniază că dreptul la ocrotirea sănătăţii, ce este recunoscut şi la nivel european, implică dreptul oricărei persoane de a avea acces la măsuri preventive în materie de sănătate, inclusiv la măsuri de prevenire a bolilor.

"Obligaţia pozitivă a statului de a proteja sănătatea publică include şi vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân, independent de operaţiunea de identificare a acestora", spune Iohannis.

În opinia sa, în condiţiile în care legea nu distinge între categoriile de câini vizaţi de acţiunile de vaccinare antirabică (cu stăpân sau fără stăpân), legiuitorul avea obligaţia să se asigure că sunt respectate toate garanţiile de protecţie a dreptului la ocrotirea sănătăţii şi că este posibilă aplicarea celui mai înalt standard de protecţie, în conformitate cu principiul mitior lex, în cazul vaccinării antirabice a câinilor cu stăpân.

"Or, în această materie, instanţa constituţională a stabilit, în privinţa vaccinării antirabice a câinilor cu stăpân, un standard de protecţie mai ridicat, necondiţionând vaccinarea acestora de identificarea lor prealabilă. Aşadar, prin trimiterea necircumstanţiată la norma europeană, legiuitorul a ignorat un standard intern de protecţie mai ridicat, aspect ce contravine art. 1 alin. (5), art. 34 şi art. 147 alin. (4) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţie", indică preşedintele Iohannis.

Şeful statului precizează că prin această lege se modifică şi regimul sancţionator, fiind eliminată prevederea potrivit căreia încălcarea obligaţiilor privind vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei. 

Şi legea Cadastrului a ajuns la CCR

 

Deputaţii USR şi de la Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Legii cadastrului, apreciind că prin aceste modificări sunt puse în pericol proprietăţile românilor.

Potrivit unui comunicat al USR, procesul-verbal de vecinătate, necesar pentru înscrierea în cartea funciară a posesiei şi mai apoi a proprietăţii, "ar putea fi semnat de oricine foloseşte terenul, fie chiar chiriaş sau comodatar", chiar şi în contra intereselor proprietarului.

"Sub acoperirea unuia dintre cele mai importante proiecte naţionale, cadastrul general, coaliţia PSD-PNL a constituit în ultimii ani multe instrumente la îndemâna primarilor şi a clientelei locale prin care se pot acapara proprietăţi imobiliare. Prin modificarea de care vorbim azi, procesul-verbal de vecinătate, necesar pentru înscrierea în cartea funciară a posesiei şi mai apoi a proprietăţii, ar putea fi semnat de oricine foloseşte terenul, fie chiar chiriaş sau comodatar, chiar şi în contra intereselor proprietarului. Astfel de prevederi relativizează grav proprietatea din România şi creionează un context în care nu pot decât să vă recomand să vă verificaţi permanent cărţile funciare şi limitele proprietăţilor", a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Printre argumentele invocate în sesizare se numără "încălcarea flagrantă" a art. 44 din Constituţia României, referitor la dreptul de proprietate privată. Concret, printr-o modificare adusă art. 41 alin. (3) lit. c) punctul (i) din Legea cadastrului, au fost introduse ca subiecţi care pot încheia procesul-verbal de vecinătate persoane care nu au nici reprezentarea situaţiei de fapt (din teren), nici pe aceea a situaţiei de drept - istoricul proprietăţii, al hotarelor etc., "conducând la înregistrări în cartea funciară mai mari cu mai mult de 15%, fără limită superioară, decât suprafaţa deja înscrisă, în temeiul actelor", menţionează USR.

"Este necesară mărirea ritmului de cadastrare a proprietăţilor şi observăm că de la 250 s-a redus la 120 numărul de localităţi care să fie alese de preşedinţii de consilii judeţene pe criterii subiective şi lipsite de transparenţă. Accelerarea cadastrării duce la absorbţia de fonduri europene atât din perioadele de programare, cât şi din PNRR, fapt care contribuie la bunăstarea tuturor comunităţilor locale şi creşterea veniturilor populaţiei. În momentul de faţă ar fi trebuit incluse în proiect peste 1.200 de localităţi ca să vorbim de finalizarea procesului, şi nu 120, fapt care înseamnă în realitate o întârziere de peste 10 ani", a precizat deputatul Antonel Tănase, membru al Forţa Dreptei.

În sesizare este invocată şi încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care proiectul de modificare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare a fost amendat în Camera Deputaţilor "într-o asemenea manieră încât sunt diferenţe majore de conţinut juridic" între forma ieşită din Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor.

Conform USR, diferenţele sunt atât de mari "încât se poate spune că s-au discutat două proiecte de lege total diferite". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News